Banca centrală a Franţei a înrăutăţit, estimarea sa de creştere pentru economia naţională în trimestrul curent, din cauza reducerii avansului din industrie, servicii şi construcţii.  Conform aşteptărilor instituţiei, PIB-ul Franţei va avea o expansiune de 0,3% în primele trei luni din 2016, nu de 0,4%, cât a fost prognoza anterioară.  Banca centrală de la Paris a publicat şi un studiu privind încrederea mediului de afaceri francez, potrivit căruia aceasta a scăzut la 98 de puncte în februarie, de la 101 puncte în ianuarie. Declinul este cel mai important din ianuarie 2013 până în prezent.  Redresarea economiei franceze a încetinit în trimestrul al patrulea din 2015, deoarece atacurile teroriste au afectat turismul şi cheltuielile gos¬podăriilor. PIB-ul celei de-a doua economii europene a înregistrat, în ultimele trei luni din 2015, un avans trimestrial de 0,2%, comparativ cu o expansiune de 0,3% în precedentele trei luni.  Pe ansamblul anului trecut, economia Franţei a înregistrat un avans de 1,1%, cea mai importantă expansiune din ultimii patru ani, dar în urma statelor vecine.

Un gigant bursier capabil sa reziste mai bine in fata socurilor transmise de pe pietele de capital din Asia si America tocmai a luat nastere in Europa.  Actionarii London Stock Exchange Group si Deutsche Boerse au aprobat fuziunea celor doua companii care administreaza bursele din capitala Marii Britanii si din Frankfurt, anunta agentia Bloomberg.  Gigantul rezultat in urma fuziunii va avea sedii la Londra si Frankfurt, dar noua companie va fi inregistrata in Regatul Unit si listata pe bursa din Londra, au anuntat reprezentantii celor doua firme.  Presedintele LSE Group, Donald Brydon, isi va pastra pozitia in noua companie, urmand sa fie secondat de germanul Joachim Faber, in prezent presedintele Consiliului de Administratie al Deutsche Boerse.

PUBLICITATE

In trecut, cele doua companii au mai avut 3 tentative esuate de a-si uni fortele. Discutiile privind fuziunea au fost confirmate saptamana aceasta de directorii executivi ai LSE Group si Deutsche Boerse, Xavier Rolet si Carsten Kengeter.  Initiativa a venit din cauza pericolului tot mai mare reprezentat de turbulentele puternice de pe piata de capital din China, dar poate avea si o incarcatura politica semnificativa in perspectiva organizarii in luna iunie a referendumului prin care britanicii sunt chemati sa decida daca mai raman sau nu parte a Uniunii Europene

"Deutsche Bank" critică BCE: "Imprimarea de bani nu mai are putere să sprijine economia". Banca Centrală Europeană (BCE) va decide, în reuniunea de politică monetară de săptămâna viitoare, să taie din nou dobânda la depozite în teritoriu negativ, ceea ce nu va influenţa în mod pozitiv cursul monedei unice, potrivit analiştilor. Conform Goldman Sachs Asset Management, BCE ar putea să taie încă 0,20 de puncte procentuale după ce, în decembrie anul trecut, a decis să ducă dobânda pentru depozite la -0,30%. Astfel, aceasta ar ajunge la -0,50%. "Aşteptăm şi vom vedea. Suntem siguri că BCE va extinde stimulentele, inclusiv programul de relaxare cantitativă (n.r. - achiziţii de active). Anticipăm o măsură de tăiere a dobânzii în teritoriu negativ".  În opinia unor traderi intervievaţi de Reuters, BCE va reduce dobânda cu 0,10 puncte procentuale, la -0,40%.  O analiză Seeking Alpha anticipează că o astfel de decizie va deprecia euro până la 1,05 dolari, de la circa 1,08 dolari în prezent. Ieri, euro avea un curs de 1,0835 dolari pe piaţa SUA, la ora 11.19, cu 0,3% mai mic decât în ziua precedent.

O instanta din Germania a stabilit faptul ca Facebook poate sa-si impiedice utilizatorii sa mai foloseasca nume false, rasturnand o hotarare anterioara a Autoritatii pentru Protejarea Datelor din Hamburg, scrie The Guardian.  Decizia reprezinta o lovitura in favoarea retelei de socializare, ce sustine de mult timp faptul ca politica sa de utilizare a numelor reale ar reprezenta o avantaj pentru utilizatori, acestia stiind cu cine imartasesc datele si protejandu-i de abuzurile din mediul online.

Autoritatea pentru protejarea datelor din Hamburg, ce stabileste politicile de functionare a retelei Facebook in Germania, a anuntat in iulie ca Facebook nu ar putea schimba, unilateral, numele deja alese de utilizatorii sai in cele reale si nici nu le-ar putea cere identificarea oficiala.

conform The Guardian, o utilizatoare a depus o plangere catre autoritatea de la Hamburg impotriva Facebook, dupa ce administratorii retelei i-au blocat contul pentru utilizarea unui pseudonim, cerandu-i o copie a documentelor de identitate si schimbandu-i unilateral numele contului cu numele sau real. Autoritatea pentru protectia datelor din Hamburg a stipulat ca obligarea utilizatorilor sa isi foloseasca numele adevarate reprezinta o incalcare a drepturilor la viata privata.

Curtea administrativa din Hamburg a stabilit ca Facebook nu are obligatia de a implementa ordinul dat de autoritate pentru moment, deoarece sediul sau din Europa se gaseste in Irlanda, astfel trebuind sa se supuna legislatiei irlandeze. Facebook nu a oferit niciun comentariu in acest sens.

Intr-un audit in decembrie 2011, autoritatea irlandeza pentru protectia datelor private a concluzionat ca politica de utilizare a numelui real propusa de Facebook nu contravine legilor irlandeze, iar ratiunile pentru aceasta politica, precum siguranta minorilor si prevenirea hartiurii online, erau justificate.

Intrunirea ministrilor de Finante din cele mai puternice 20 de economii ale lumii poate tensiona si mai mult relatiile dintre state, in conditiile in care reprezentantii Germaniei tocmai au anuntat ca nu au de gand sa accepte un compromis care sa includa o relaxare fiscala.  In schimb, ministrul Wofgang Schaeuble le recomanda omologilor din celelalte 19 state o reforma structurala menita sa intareasca cresterea economica a celor mai puternice economii ale lumii, relateaza Bloomberg. Cu doar cateva ore inainte de inceperea sedintei, ministrul de Finante german a declarat ca politicile monetare initiate pe pietele din SUA, Japonia si Europa si-au epuizat efectul. Schaeuble a avertizat ca folosirea imprumuturilor pentru a finanta cresterea economica nu ar face decat creeze un set de economii zombi.  "Discutiile despre alti stimuli ne-ar distrage de la sarcinile reale care ne stau la indemana. Germania nu este de acord cu un pachet de stimuli fiscali in cadrul G20, dupa cum cer unele voci, in cazul in care riscurile s-a materializa", a explicat oficialul german.  Pozitia lui Schaeuble ar putea genera un conflict intre ministrii de Finante din grupul G20.  Cu cateva zile inainte de intrunirea de la Shanghai, secretarul Trezoreriei americane, Jacob J. Lew, afirma ca grupul tarilor dezvoltate trebuie sa-si asume un angajament pentru implementarea politicilor monetare, a stimulilor fiscali si a reformelor structurale pentru a incuraja consumul pe aceste piete.  Ministrul de Finante al Chinei a admis ca politica actuala a Beijingului prevede o crestere a deficitului fiscal.  In schimb, reprezentantul Germaniei a tinut sa aminteasca ca petrolul ieftin a actionat deja ca un factor incurajator pentru cresterea consumului, iar aplicarea politicilor fiscale propuse ar putea deschide calea pentru o noua criza financiara.

Grupul Visegrad (Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia) continua sa pledeze pentru construirea unei noi linii de protectie a frontierelor pe ruta balcanica, in Macedonia, pentru oprirea extracomunitarilor care vin prin Grecia.  In ultimele saptamani, Guvernul Ungariei a semnalat de mai multe ori ca va construi gard metalic de-a lungul frontierei cu Romania, pentru oprirea imigratiei. "Migratia va reincepe din primavara si probabil ca vor fi exercitate presiuni asupra frontierelor noastre. Trebuie sa fim pregatiti pentru acest lucru si pentru a construi gard la frontiera cu Romania. Anul 2016 va fi unul greu in materie de imigratie ilegala. Suntem supusi presiunilor si securitatea tarii este amenintata", afirma Janos Lazar in februarie.  In contextul valului de imigranti extracomunitari, Ungaria a construit deja garduri metalice la frontierele cu Serbia si cu Croatia, semnaland de mai multe ori ca ar putea lua masuri similare pe segmente ale granitei cu Romania. Autoritatile ungare au anuntat in septembrie 2015 intentia de a construi un gard metalic pe un segment de 70 de kilometri al frontierei cu Romania, in contextul in care imigrantii s-ar putea infiltra pe la capatul barierei construite la granita ungaro-sarba. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, declara pe 15 septembrie ca "gardul ar urma sa inceapa de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/Romania si sa continue pe o distanta rezonabila daca presiunea migratiei se muta spre Romania". Gardul construit de Ungaria de-a lungul granitei sarbe se termina in zona localitatii ungare Kubekhaza, situata la frontiera cu Serbia si cu Romania.