Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor, informează AFP.  Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată astăzi de FMI.  "Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.  Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.

Uniunea Europeană are la dispoziție "numai două luni" pentru a pune criza migrației sub control, altfel spațiul de liberă circulație Schengen se va prăbuși, iar Uniunea Europeană va "eșua ca proiect politic", a declarat marți în fața Parlamentului European (PE) președintele Consiliului European, Donald Tusk, potrivit Reuters. "Nu avem mai mult de două luni pentru a pune lucrurile sub control", a susţinut Tusk în cadrul Parlamentul European de la Strasbourg, în contextul unei creşteri a frustrarilor în Bruxelles și Germania - principalele destinații pentru migranții care sosesc în Europa , UE confruntându-se, după spusele sale, cu cea mai gravă criză a migraţiei de la cel de-al doilea război mondial.  "Consiliul European din luna martie va fi termenul limită pentru a vedea dacă strategia funcționează. Dacă nu, consecințele vor fi grave, cum ar fi colapsul spațiului Schengen", a avertizat Tusk. Totodată, el a estimat că UE va "eșua ca proiect politic" dacă blocul comunitar nu va reuși să exercite un control corespunzător la frontierele sale externe.   Principalele elemente ale strategiei la care a făcut referire Tusk sunt consolidarea controlului la frontierele externe ale UE și grăbirea creării centrelor hotspot în Grecia și Italia, unde migranții vor fi separați în imigranți economici, care ar trebui repatriați, și refugiați care vor fi împărțiți între statele UE prin sistemul cotelor obligatorii.

Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene (CE) de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte de infrastructură energetică transeuropene, anunță CE. Din această sumă, Transgaz va primi 179,3 milioane de euro pentru dezvoltarea pe teritoriul României a unei conducte de gaze care va lega România de Bulgaria și Ungaria, parte din gazoductul BRUA, destinat a ajunge în Austria.  Din cele 15 proiecte selectate de Comisie, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar cumulat de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor total de 10 milioane de euro). Împărțite pe alte considerente, din cele 15 proiecte, doar două sunt lucrări de construcție, cu finanțarea totală de 188 de milioane de euro. Celelalte 29 de milioane de euro vor asigura necesarul de finanțare pentru componenta de studii și analize pentru 13 proiecte.  “Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.  În total, pentru perioada 2014-2020, au fost alocate 5,35 miliarde de euro pentru infrastructura energetică trans-europeană în contul Proiectele de Interes Comun.

BCE urmează să analizeze în primăvară şi "parametrii tehnici" ai programului de achiziţii de active.  Analiştii au afirmat că BCE ar putea regla programul de achiziţii de active pentru a elimina perturbările pe care le produce pe unele pieţe mai mici, precum cea a obligaţiunilor garantate.  În cazul în care perspectivele pentru inflaţie şi creşterea economică globală continuă să se înrăutăţească, BCE ar putea utiliza această analiză pentru a aduce programului modificări mai importante, precum creşterea achiziţiilor lunare sau extinderea gamei de active care pot fi cumpărate, au afirmat analiştii.  Declaraţia lui Draghi a cauzat rapid deprecierea euro în raport cu dolarul şi au susţinut pieţele de capital din Europa.  Pieţele financiare au fost dezamăgite de ultima extindere, anunţată în decembrie, a programului de achiziţie de active al BCE, iar analiştii au considerat că banca centrală ar putea autoriza noi măsuri de sprijin dacă situaţia economică se înrăutăţeşte.  Draghi a afirmat, în discursul susţinut în deschiderea conferinţei de presă, că recentele turbulenţe de pe pieţele financiare au amplificat riscurile privind atingerea ţintei de inflaţie de către banca centrală.  "Cred că se apropie şi mai mult de o posibilă schimbare în martie. Consider că este şi mai probabil să vedem o reducere mai puternică a dobânzii", a declarat şeful diviziei de strategie pentru piaţa valutară la UniCredit Bank, Vasileios Gkionakis.  BCE a menţinut joi, în linie cu aşteptările pieţei, dobânda de politică monetară la 0,05%, dobânda acordată pentru depozitele băncilor la -0,3%, iar pe cea pentru facilitatea marginală de creditare la 0,3%.  Efectul declaraţiei lui Draghi a fost resimţit şi pe bursa de la Bucureşti, care urmează de obicei în astfel de momente evoluţia pieţelor dezvoltate din Europa. Avansul principalilor indici ai BVB s-a accelerat de la aproximativ 1% la aproape 2%.

Criza refugiaţilor extra-comunitari compromite supravieţuirea spaţiului Schengen, avertizează Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional. Ea se alătură astfel valului de oficiali europeni care prezic colapsul acestui acord. Potrivit unor surse, Comisia Europeană ia în considerare suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, transmite B1TV. Administrată adecvat, criza migranţilor ar putea aduce avantaje economice pentru unele ţări, este de părere şefa FMI. În caz contrar însă, Lagarde avertizează că: „Gestionarea crizei imigraţiei riscă să conducă la suspendarea Tratatului Schengen, dar este opinia mea strict personală. Din punct de vedere economic, Europa este, în mod clar, într-o situaţie mai bună decât anul trecut."  Punctul de vedere al directorului general FMI se alătură astfel altor avertismente asemănătoare lansate de mai mulţi lideri europeni care au declarat că afluxul masiv de imigranţi în Europa ar putea compromite supravieţuirea instituţiilor europene. De altfel, Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în acest context.  Mai mult decât atât, Austria a propus suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia pentru oprirea imigraţiei. Ideea de a accepta refugiaţi este privită cu reticenţă şi de Japonia. În 2015, această ţară a acceptat doar 27 de refugiaţi, 99% din solicitările de azil fiind respinse.  Guvernul german a pierdut urma a 600.000 de refugiaţi, adică mai bine de jumătate dintre refugiaţii sosiţi în Germania de când a pornit criza imigranţilor. Oficialităţile de la Berlin spun că o parte dintre aceştia ar putea călători prin Europa, folosind multiple identităţi.

Cum este pedepsita Polonia de tilharii Bruxellezi - Pina mai anul trecut, Polonia era "copilul minune" al U.E. - Acum, a intrat in dizgratie datorita guvernului actual care a pus stavila delapidatorilor celui de-al 4-lea Rech  instituit de axa de la Bruxelles -iata - Calificativul pentru datoria suverană a Poloniei a fost redus de agenția de evaluare financiară Standard & Poor's la BBB+, de la A-, cu perspectivă negativă. În motivare se afirmă că guvernul conservator a slăbit independența unor instituții-cheie. Decizia vine după ce Polonia a promovat o taxă anuală pe activele bancare. Aceasta nu este singura decizie, președintele prezentând un proiect de lege de conversie în zloți a creditelor în franci elvețieni, ale cărui costuri sunt estimate la 32 miliarde zloți (7,32 miliarde euro).  Zlotul a căzut cu 1,50% la un nou minim al ultimilor 4 ani. Conform platformei de tranzacționare X-Trade Brokers, perechea valutară euro/zlot a atins nivelul de 4,48 zloți pentru un euro, în jurul orei 20.00, ora României, după ce cu numai două ore înainte se afla în zona de 4,40 zloți pentru un euro. Reacția pieței a venit în contextul în care agenția de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a tăiat neașteptat ratingul Poloniei la BBB+, de la A-, perspectiva negativă lăsând loc și altor retrogradări. Economiștii se așteaptă la o reacție și pe piața titlurilor de stat la redeschiderea piețelor în cursul zilei de luni.