Grupul bancar italian UniCredit a anunţat luni seară că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei sale din Ucraina, Ukrsotsbank, cu ABH Holdings, parte a grupului rus Alfa, transmite Bloomberg. În schimbul JSCB Ukrsotsbank, UniCredit va primi noi acţiuni reprezentând 9,9% din capitalul ABHH, o companie cu sediul în Luxemburg care deţine grupul bancar rus Alfa-Bank şi băncile cu acelaşi nume din Ucraina, Kazahstan şi Belarus. ABHH este deţinut de Alfa Group, unul din cele mai mari grupuri de investiţii private din Rusia, printre ai cărui fondatori se numără şi miliardarul Mikhail Fridman.   Conform acordului anunţat luni seară, UniCredit va avea dreptul de a vinde acţiunile sale la ABHH într-o ofertă publică iniţială. Grupul bancar italian a precizat că în urma vânzării Ukrsotsbank va înregistra cheltuieli de 200 de milioane de euro în rezultatele pe trimestrul patru 2015, operaţiunea urmând să se încheie în 2016 şi nu va modifica raportul de capital al UniCredit.  Ucraina a fost singura ţară din regiunea CEE în care UniCredit a înregistrat pierderi în 2014 iar directorul general Federico Ghizzoni a promis că va vinde activele neperformante. Renunţarea la Ukrsotsbank, pe care a cumpărat-o în 2007 în urma unei tranzacţii care evalua compania la peste două miliarde de dolari, vine la trei ani după ce UniCredit şi-a vândut divizia din Kazahstan, ATF Bank, o investiţie de 2,1 miliarde de dolari făcută chiar înainte de criza financiară şi care a provocat pierderi.  UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est. 

 Al treilea faliment din ultimii doi ani al unei bănci cooperatiste din Polonia, SKOK Kujawiak, a sporit presiunile asupra câştigurilor băncilor poloneze, care se confruntă deja anul acesta cu o nouă taxă pe active şi cu cerinţe mai ridicate privind capitalul, transmite Bloomberg. Anul trecut, falimentul SKOK Wolomin, cea mai mare unitate bancară cooperatistă din Polonia, şi planul Guvernului de la Varşovia de a impune o nouă taxă pe active a redus capitalizarea bursieră a sectorului bancar cu 24%. Profitul combinat al băncilor a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie 2015 cu 30%, la 10,8 miliarde de zloţi (2,7 miliarde de dolari), conform datelor Băncii Centrale a Poloniei. "Acesta nu este un semnal pozitiv şi situaţia altor bănci cooperatiste rămâne neclară. Industria bancară suferă de pe urma ieşirilor constante de fonduri", a declarat Marcin Materna, analist la Bank Millennium SA în Varşovia.  Potrivit Agerpres, Camera Inferioară a Parlamentului Poloniei a aprobat recent legea care prevede taxarea anuală cu 0,366% a activelor băncilor şi companiilor de asigurări. Legea este valabilă pentru băncile cu active de peste patru miliarde de zloţi şi firmele de asigurări cu active de peste două miliarde de zloţi.   Legea se va aplica băncilor interne, sucursalelor băncilor străine, diviziilor instituţiilor de creditare, caselor de economii, asiguratorilor şi reasiguratorilor.   În Polonia, sectorul bancar şi cel de retail sunt controlate de companii străine. Băncile se află sub presiune din cauza ratelor scăzute ale dobânzilor, iar investitorii sunt îngrijoraţi de posibilitatea adoptării unei legi privind conversia în zloţi a creditelor în valută, ale cărei costuri sunt estimate la peste 5,9 miliarde de dolari. Criticii susţin că impunerea unor noi taxe în sectorul bancar şi cel de retail vor avea consecinţe nedorite, deoarece costurile vor fi suportate de clienţi. 

Operatiunea "bail-in" a intrat în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 1 ianuarie 2016. Măsura, susţinută de Germania, presupune, pe scurt, că salvarea băncilor se va face cu banii depondenţilor. Adică în cazul în care o bancă ajunge într-o situaţie critică, nu este salvată de stat, ci de oamenii care au bani la bancă, bani pe care-i pierd.  Măsura este văzută ca un beneficiu pentru cetăţeni, pentru că dacă o bancă ar ajunge în situaţia critică, nu ar plăti toţi cetăţenii, ci doar cei care au bani în respectiva bancă. Măsura ar putea duce însă la situaţia în care cetăţenii și-ar depune bani în alte bănci din ţări unde nu se aplică această directivă. Banii vor pleca din Europa, ceea ce ar duce la devalizarea băncilor.  În Italia, legea deja-și face efectul: micii deponenţi au fost expropiaţi la prima decontare bancară. Temeiul juridic este dreptul european. Mecanismul se  aplică în toată Uniunea Europeană. Aproximativ 10.500 de deţinători de obligaţiuni subordonate și acţiuni din Italia acum nu mai au absolut nimic. Big Bangul  afectează în special pensionarii și deponenţii mici din Italia și, posibil, așa va fi în toată Uniunea Europeană. Sunt afectaţi mai ales cei care și-au depus  economiile la bănci care au credite neperfomante. În Italia, prima ţară care pare a fi extrem de afectată de această măsură, Guvernul caută "o soluţie  umanitară", un fond de finanţare de până la 100 de milioane de euro. Insuficient însă. Au fost distruse operaţiuni subordonat de 450 de milioane de euro și acţiuni de 300 de milioane de euro, scrie deutsche-wirtschafts-nachrichten.de.

Guvernul german a condamnat astăzi cele aproximativ o sută de agresiuni sexuale comise la Koln în noaptea Sfântului Silvestru și atribuite de poliție unor bărbați de origine nord-africană, însă a respins orice fel de "instrumentalizare" ce i-ar viza pe refugiați, transmite AFP.  Cazul, care a luat amploare pe măsură ce s-au multiplicat plângerile din partea victimelor, a suscitat o puternică emoție în Germania, dat fiind o "dimensiune nouă" a acestor acte care implică "peste o mie de persoane" ce ar fi agresat sau i-ar fi protejat pe agresori, potrivit ministrului german al justiției, Heiko Maas.  "Este vorba de o nouă formă de criminalitate organizată și va fi nevoie să analizăm, să ne gândim la mijloacele care ar trebui puse în aplicare pentru a face față situației", a subliniat Maas astăzi, în fața presei. În condițiile în care martori au descris mai mulți suspecți ca fiind "de apartenență arabă sau nord-africană", potrivit poliției, ministrul justiției a atenționat împotriva oricărei "instrumentalizări" a acestui caz în cadrul dezbaterii privind afluxul de imigranți în Germania.  Aparențele acestor agresori "nu trebuie să ducă la o suspiciune generală la adresa refugiaților, care, indiferent de originea lor, vin să caute protecție la noi", a întărit ministrul de interne al Germaniei, Thomas de Maiziere. Agresiunile, atribuite unui grup de 20-30 de tineri în stare de ebrietate care își încercuiau victimele, au avut loc în special în jurul Catedralei și a gării centrale din Koln, însă poliția a semnalat de asemenea zeci de plângeri la Hamburg.

 Potrivit analizei, 2015 este primul an după 2011 în care indicele BET s-a depreciat, după ce în perioada 2012 - 2014 a crescut în medie cu 11,21% pe an.   Singurii indici locali care au crescut în 2015 au fost ROTX, indice dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena, şi BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, cu 6,64% şi, respectiv cu 2,12%, aceştia fiind ajutaţi de evoluţia titlurilor Erste, care s-au apreciat în anul curent cu 52,33%.   Lichiditatea în 2015 a scăzut semnificativ fata de 2014, valoarea tranzacţiilor pe segmentul principal al BVB însumând 8,803 miliarde lei, cu 32,23% mai mică faţă de anul trecut.  Potrivit analizei Puls Capital, pe primul loc în topul celor mai tranzacţionate acţiuni s-au aflat titlurile Fondului Proprietatea, cu o valoare a tranzacţiilor de 2,030 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de acţiunile Banca Transilvania şi Romgaz, cu 1,615 miliarde lei şi respectiv cu 1,488 miliarde lei.   "Dacă în primul trimestru pieţele europene au crescut semnificativ pe fondul programului de relaxare cantitativă derulat de către Banca Centrala Europeană, piaţa de capital de la Bucureşti nu a urmat aceeaşi direcţie. Indicele BET a fost influenţat negativ în principal de evoluţia titlurilor OMV Petrom şi cele ale Fondului Proprietatea. Acţiunile OMV Petrom s-au corectat în TI 2015 pe fondul scăderii preţului petrolului, acest lucru conducând şi la scăderea acţiunilor FP, compania petrolieră fiind una din deţinerile principale ale Fondului", se arată în analiza Puls Capital.

În 2015, din 75 de companii tranzacţionate în prezent pe segmentul principal al bursei, 43 au încheiat anul în creştere. Dintre acţiunile lichide, performanţe foarte bune au fost înregistrate în rândul băncilor. Astfel, titlurile Erste, Banca Transilvania şi BRD au crescut în 2015 cu 51,16%, 45,56% şi, respectiv, cu 38,29%. Randamentele obţinute de titlurile bancare se datorează performanţelor financiare din 2015. Acestea au fost mai bune ca în 2014, pe fondul diminuării costurilor de risc şi a veniturilor din tranzacţiile cu titluri de stat, în cazul Băncii Transilvania.  "La polul opus s-au aflat acţiunile companiilor OMV Petrom si Romgaz, care au încheiat anul cu scăderi de 28,92% şi, respectiv, de 23,08%. Cele doua companii au suferit de pe urma scăderii preţului la petrol şi a cererii slabe de gaz. Evoluţiile slabe ale acestor companii au contribuit la scăderile înregistrate pe acţiunile Fondului Proprietatea. Acestea s-au depreciat în 2015 cu 9,60%. Evoluţii mai bune în rândul companiilor energetice şi de utilităţi s-au înregistrat în rândul acţiunilor Electrica, de plus 7,30% şi Transgaz, de plus 5,36%. O altă companie cu creşteri semnificative, dar mai puţin lichidă, a fost Conpet. Titlurile Conpet au crescut în 2015 cu 39,87%, compania obţinând in 2015 rezultate financiare foarte bune, în urma creşterii veniturilor din transport şi a reducerii principalelor cheltuieli", menţionează analiza realizată de Puls Capital.   Din rândul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), SIF Muntenia este singura care a avut o evoluţie negativă a preţului acţiunilor în 2015. În schimb, lider a fost SIF Banat-Crişana, cu un randament de 29,55%. Societăţile au beneficiat de pe urma unor hotărâri de a distribui dividende în anul 2015. Investitorii nu au fost însă foarte interesaţi de SIF-uri, lichiditatea pe aceste titluri fiind în scădere semnificativă faţă de anul 2014. Interesul ar putea reveni însă în 2016, dacă se va mari pragul de deţineri între SIF-uri, de la valoarea de 5% din momentul de faţă.