Autorităţile de la Atena au activat, joi, mecanismele Uniunii Europene de Protecţie Civilă, prin adoptarea a trei măsuri care să le permită să facă faţă crizei migraţiei, informează Mediafax.  Mecanismul de Protecţie Civilă permite Greciei să beneficieze de sprijin material, în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi solicitanţi de azil. Astfel, autorităţile elene au cerut bunuri precum corturi, generatoare, paturi, echipamente sanitare şi truse de prim-ajutor. Livrarea ajutoarelor este coordonată de Centrul de Coordonare a Răspunsului la situaţii de urgenţă (ERCC) al CE, care colaborează cu autorităţile elene şi ale celorlalte state participante la Mecanism.  Atena a întocmit de asemenea un plan cu Frontex, în vederea unei operaţiuni la graniţa Greciei cu Macedonia, unde Agenţia europeană pentru frontiere va oferi asistenţă la înregistrarea imigranţilor. Desfăşurarea ofiţerilor suplimentari va începe săptămâna viitoare, precizează CE. Mai mult, Grecia a depus o cerere oficială privind desfăşurarea unei operaţiuni a Echipei de Intervenţie Rapidă la Frontiere (RABIT), pentru a oferi sprijin la graniţa sa externă din insulele din Marea Egee. Frontex va procesa această cerere cu prioritate, în condiţiile în care peste 50.000 de persoane au intrat în Grecia de la 1 noiembrie.  Decizia Atenei de a accepta ajutorul UE şi al Frontex în gestionarea crizei migraţiei a fost salutată de blocul comunitar înaintea reuniunii, în condiţiile în care au existat informaţii potrivit cărora unele state UE au cerut suspendarea Greciei din spaţiul Schengen pentru că nu depune suficiente eforturi pentru a-şi securiza frontierele externe şi respinge ajutorul european.  Grecia neagă că ar fi respins vreodată asistenţa din partea UE, dar Guvernul, conştient de implicaţiile interne, a vrut să clarifice faptul că Frontex va ajuta doar la înregistrarea imigranţilor şi nu va participa la misiuni comune de patrulare la frontiere. Decizia de a activa Mecanismul are la bază prezenţa a mii de imigranţi la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, unde sunt blocaţi, după ce autorităţile de la Skopje au permis intrarea în ţară doar sirienilor, irakienilor şi afganilor ce fug din calea conflictelor, generând proteste din partea cetăţenilor altor ţări, relatează BBC News Online.

 

Agentia de rating MOODY’S a imbunatatit PERSPECTIVA de RATING a ROMANIEI de la stabila la pozitiva si a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investitional).  “Decizia agentiei de rating reflecta progresul semnificativ inregistrat de ROMANIA in corectarea dezechilibrelor macroeconomice si in reducerea vulnerabilitatilor economiei la socurile externe, creand astfel premisele pentru o crestere economica solida. De asemenea, eforturile sustinute din ultimii ani in procesul de consolidare fiscala si de reducere a deficitului bugetar, dar si in stabilizarea nivelului datoriei publice guvernamentale sunt factori cheie care au contribuit la imbunatatirea perspectivei de rating”, informeaza Ministerul Finantelor Publice (MFP) printr-un comunicat remis sambata.  MOODY’S intareste prognozele oficiale si apreciaza ca ROMANIA va cunoaste o accelerare a cresterii economice de 4,1% in anul 2016, fata de 3,5% estimat pentru 2015, pe fondul unei expansiuni robuste a consumului privat si cresterii investitiilor.   MOODY’S subliniaza ca perspectivele de crestere economica pe termen mediu ale ROMANIEI sunt mult mai favorabile decat cele din Bulgaria, Spania, Portugalia sau Ungaria. De asemenea, nivelul datoriei publice guvernamentale a Romaniei se va mentine in continuare la un nivel stabil, fiind estimat la 39,4% pentru anul 2015.  Totodata, MOODY’S estimeaza ca ROMANIA va continua procesul de convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene (UE) cu efecte pozitive asupra intaririi capacitatii administrative a tarii.  In luna august, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung, in valuta si in moneda locala, la BBB-/BBB, cu perspectiva stabila. Doua luni mai tarziu, la inceputul lui octombrie, Standard&Poor’s a reconfirmat, la randul sau, rating-ul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung la BBB-, cu perspectiva stabile.

Cei zece reprezentanţi ai Fed participanţi la şedinţa de politică monetară au decis în unanimitate ca dobânda cheie să fie majorată de la un interval de 0%-0,25% la 0,25%-0,5%, prima măsură de acest tip din ultimii peste nouă ani. Dobânda de politică monetară a Rezervei Federale americane s-a aflat la nivelul zero timp de şapte ani.  Board-ul directorilor Fed a mai majorat dobânda cu discount aplicată împrumuturilor acordate băncilor comerciale prin intermediul facilităţii cu discount de la 0,75% la 1%. Rezerva Federală a precizat că va monitoriza cu atenţie evoluţia inflaţiei şi că majorările de dobânzi vor avea loc treptat, ţinta pe termen lung pentru dobânda cheie fiind de 3,5%. Această estimare a rămas neschimbată faţă de prognoza din luna septembrie. 

Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânda cheie să ajungă la 1,375% la sfârşitul lui 2016, ceea ce ar implica patru majorări de către un sfert de punct procentual.  “Măsura pune capăt unei perioade extraordinare de şapte ani în care dobânda de politică monetară a fost aproape zero pentru a susţine redresarea economiei din cea mai gravă criză financiară şi recesiune de la Marea Depresiune”, a declarat preşedinta Fed, Janet Yellen, într-o conferinţă de presă.  Ea a arătat că în condiţiile în care economia performează bine şi este de aşteptat ca această evoluţie să continue, comitetul de politică monetară a considerat că o creştere modestă a dobânzii cheie este adecvată.  Yellen a recunoscut însă că chiar şi după această majorare politica monetară a Fed va rămâne relaxată. ”Indicatorii economici de după şedinţa de politică monetară din octombrie a Fed au arătat că activităţile economice avansează în ritm moderat. Cheltuielile de consum şi investiţiile companiilor au crescut în ultimele luni, iar situaţia sectorului imobiliar se îmbunătăţeşte în continuare”, se arată în comunicatul Fed.  Potrivit Fed, situaţia continuă să se îmbunătăţească şi în cazul pieţei muncii.  Inflaţia se află însă cu mult sub ţinta băncii centrale de aproape 2%, reflectând parţial preţurile scăzute ale energiei şi importurilor de alte mărfuri. ”În general, ţinând seama de evoluţiile interne şi internaţionale, comitetul de politică monetară al Fed consideră că riscurile legate de perspectivele economice şi cele de pe piaţa muncii ca fiind echilibrate”, consideră Fed.

Israelul speră că va relua în curând cu guvernul egiptean discuţiile pentru a face export de gaze naturale, a declarat ministrul israelian al energiei după ce autorităţile de la Cairo au oprit negocierile în urma unei amenzi decise într-un proces de arbitraj, scrie Bursa. Înghețarea negocierilor dintre cele două state a urmat deciziei Curții de Arbitraj Internațional de la Paris, care a decretat că guvernul egiptean trebuie să plătească Israelului o sumă de 1,73 miliarde de dolari în contul contractelor de livrare care au fost suspendate de Cairo. Oprirea livrărilor a provocat pagube semnificative companiei de electricitate Israel Electric, spune ministerul energiei din Israel.  “Statul Israel acordă o mare importanţă legăturilor sale energetice cu Egiptul şi speră că, datorită legăturilor bilaterale, strânse, va fi posibil să facă curând progrese în problema gazelor. Israelul trebuie să-şi dezvolte rapid zăcămintele sale de gaze offshore pentru a-şi asigura securitatea energetică”, a declarat ministrul israelian al energiei, preluat de Agerpres. De asemenea, Israelul intenţionează să-şi extindă exporturile de gaze spre Iordania, Turcia şi Europa Occidentală, a adăugat oficialul israelian. În paralel cu discuțiile duse de cele două guverne, companiile care dezvoltă zăcământul offshore Leviathan au anunţat că vor continua negocierile cu firmele private din Egipt care nu au luat parte la procesul de arbitraj. Potrivit informațiilor obținute de Bloomberg, un grup egiptean de companii negociază achiziţionarea din Israel a patru miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, în următorii 10 – 15 ani.

Joi 3 decembrie, cei patru judecătorii de la al 4-lea Senat al Curții Federale Sociale din Kassel au decis că orice cetăţean comunitar care cel puţin dă impresia că vrea să muncească în Germania are dreptul la asistenţă socială, după şase luni de şedere, susține Der Spiegel, citat de ziarulromanesc.de . "Aceasta este mai mult decât o părere, este o revoluție socio-politică", scrie Jan Fleischhauer în Der Spiegel. Acesta oferă ca exemplu chiar românii.  "Cine, de exemplu, vine din România, trebuie să reziste doar o jumătate de an, pentru a obţine ceea ce instanța de judecată a numt "şedere consolidată". Apoi, el se poate adresa celui mai apropiat birou de asistenţă socială pentru a cere sprijin financiar. Nu contează dacă el a încercat în mod serios să găsească un loc de muncă. Această asistență guvernamentală îi va fi acordată pe tot timpul vieţii, esențial este ca el să fi petrecut un total de mai mult de șase luni în Germania."  Referirea la România nu este întâmplătoare. Această sentinţă a fost emisă în urma reclamaţiei făcute de un român cu familie, care a aplicat de mai multe ori fără succes să obţină ajutorul Hartz IV. Bărbatul vindea ziare pe stradă în Germania.

Adio preturi mici, adio viata comoda ...delapidarea se extinde cu viteza

Înfrângerea puterii din Venezuela la alegerile legislative - Duminică, 6 decembrie, după o zi electorală marcată de o puternică participare – 74,25% - opoziţia reprezentată de Masa Unităţii democratice (MUD) a obţinut 99 de mandate din totalul de 167, o majoritate de două treimi, faţă de 46 de locuri obţinute de Partidul Socialist Unificat din Venezuela (PSUV), formaţiunea fostului preşedinte Hugo Chavez (1999-2013) şi al succesorului său, Nicolas Maduro (foto). Cu o majoritate apropiată de trei cincimi, MUD, această coaliţie disparată, de la stânga la dreapta dură, va avea de acum dreptul să lanseze un vot de cenzură contra vicepreşedintelui sau unuia dintre miniştri şi va putea deschide anchete parlamentare asupra organismelor de stat sau să ceară publicarea indicatorilor economici ţinuţi la secret de când economia naţională traversează mari dificultăţi...Este prima înfrângere a stângii de la venirea la putere a lui Hugo Chavez, în 1999. Imediat după proclamarea oficială a scorului, târziu în noapte, preşedintele Nicolas Maduro a recunoscut înfrângerea partidului său într-o alocuţiune televizată: „Am venit cu morala noastră, cu etica noastră, pentru a recunoaşte aceste rezultate adverse, pentru a le accepta şi pentru a spune Venezuelei noastre că au triumfat Constituţia şi democraţia”. La Caracas, toată lumea este de acord că la originea votului contra PSUV se află profunda criză pe care o traversează Venezuela. În această ţară mai dependentă ca niciodată de petrol, penuriile recurente de produse de bază, interminabile cozi în faţa magazinelor, inflaţia galopantă şi o insecuritate crescândă îşi au motivaţiile în „revoluţia bolivariană”. Constituţia venezuelei distinge trei majorităţi – simplă (84 deputaţi), obşinută de opoziţie, cea de trei cincimi (101 deputaţi) şi cea de două treimi (112 deputaţi), care permite aleşilor opoziţiei să angajeze un referendum revocator contra lui Nicolas Maduro, plecând din aprilie 2016, sau  o reformă constituţională. Noua Adunare Naţională îşi va prelua funcţiile la 5 ianuarie.