Conform săptămânalului german 'Wirtschaftswoche', preşedintele BCE, Mario Draghi, le-a spus miniştrilor de Finanţe din zona euro că băncile elene trebuie să primească finanţare până în 15 noiembrie şi după revizuirea programului de asistenţă financiară.  Deşi acordul prevede că autorităţile de la Atena trebuie să implementeze o serie de reforme pentru ca băncile elene să primească finanţare, BCE pare a fi dispusă să accepte reformele din sistemul bancar intern, cum ar fi înfiinţarea unui fond de salvare pentru bănci. Deşi multe state membre ale zonei euro se opun unei astfel de posibilităţi, se pare că BCE va merge înainte. Prima revizuire a celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este prevăzută în noiembrie, deşi Eurogrupul admite că decembrie ar fi un termen mai realist. Dacă băncile elene primesc finanţare după revizuirea programului, atunci nu vor avea timp suficient pentru recapitalizare, se arată în 'Wirtschaftswoche'.   BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform prevederilor celui de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 - 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.  Începând din luna noiembrie a anului trecut, Mecanismul European de Supervizare bancară este responsabil în mod direct de supravegherea unui număr de aproximativ 123 de grupuri bancare europene. Această tânără autoritate, care operează sub egida BCE, a derulat anul trecut o vastă analiză a activelor bancare din zona euro, precum şi teste de rezistenţă care au scos în evidenţă nevoile de capital ale mai multor instituţii financiare din regiune. Un test de rezistenţă este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare. Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.  Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România. 

Bancherii şi oamenii de afaceri de pe Wall Street se uită cu îngrijorare la viitorul apropiat pentru că spectrul recesiunii este din ce în ce mai palpabil, atât la nivel global și pe plan intern.

Incetinirea creşterii economice la nivel mondial a fost una dintre temele predominante privind investiţiile în 2015, provocând destule tulburări pentru a trimite atât S&P 500 (indice bursier care contine 500 de companii publice mari, majoritatea americane) cât şi indicele global MSCI World al statelor dezvoltate în jos cu circa 4%.  China, cel mai mare consumator de materii prime din lume, consemnează o situaţie catastrofală a importurilor, care s-au prăbuşit cu 20% în septembrie. Baltic Dry Index, un important indicator al activităţii internaţionale de comerţ, este la un minim al ultimilor 29 de ani.  Cu toate acestea, Fondul monetar Internaţional este încă optimist: economia globală de 73,5 trilioane de dolari este de așteptat să crească cu 3,1% în 2015 și 3,6% în 2016. Dar există multe alte voci sceptice.  De exemplu, Willem Buiter, economist al Citigroup, cel care şi-a construit o ca­rieră ca ghimpe în coastele politi­cienilor şi şefilor de bănci centrale (deşi a trecut prin şcoala Băncii Angliei şi a BERD), după cum îl descrie The Wall Street Journal, se uită la peisajul mondial și vede o economie care evoluează sub potențial, ceea ce reprezintă o referinţă generală spre ideea unei recesiuni la nivel mondial, scrie Business Insider.  Conform aceastei idei, șansele unei recesiuni la nivel mondial în 2016 sunt în creștere.  "Credem că dovezile arată că producția globală este în teritoriu negativ, iar economia mondială este în prezent în creștere la o rată sub potențialul la nivel mondial.  „Prin urmare, deviația negativă se accentuează ", a spus Buiter într-o notă către clienții băncii pe care o reprezintă. El a spus că este o situaţie care se perpetuează şi care este de natură să plaseze economia globală înapoi în recesiune, dacă într-adevăr vorbim despre posibilitatea unei recesiuni provocate de criza financiară globală.  Recesiunile nu sunt neapărat un lucruri rău pentru investitori. În cele 12 recesiuni de după al doilea război mondial, S&P 500 a crescut de șase ori după aceea a scăzut de alte şase ori. Media a fost un declin de 3,1%, urmată de o creștere de 12,9% la șase luni și 15,3 % după un an, potrivit cifrelor oferite de Sam Stovall, strateg la S&P Capital IQ.  Economiștii se uită la recesiunile globale un pic diferit faţă de cele naționale. Deși nu există o definiție strictă în termeni, o țară este în general considerată a fi în "recesiune" în cazul în care înregistrează două trimestre consecutive de creștere economică negativă. Buiter se uită şi la economiile emergente din lume şi nu îi place ce vede.

El estimează că pentru Rusia, Brazilia şi China va începe în curând o perioadă de declin. „Însă încetinirea nu se rezumă în niciun caz doar la China. Arsenalul de politică monetară din economiile avansate este, din păcate, aproape epuizat, datoria din sectorul non-financiar este încă mai mare decât era în 2007.  Aşa că este ca şi cum am fi pe mare purtaţi de curent fără a avea nimic cu care să controlăm direcţia“, a declarat Buiter pentru postul CNBC. Analiştii de la Deutsche Bank spun că traiectoria ritmului de creştere al economiilor emergente este în coborâre, accentuată de lipsa de reforme structurale din ultimii 10 ani. „Politica monetară ultraexpansionistă din economiile dezvoltate a determinat mulţi investitori să investească pe pieţele emergente în special pentru că acestea ofereau dobânzi avantajoase.  Însă în realitate acest mediu de finanţare favorabil a ajutat economiile emergente să-şi ascundă slăbiciunile economice tot mai mari“, susţin oficialii de la Deutsche.  Analiştii de la Goldman Sachs, estimează că dezastrul financiar, care a început în urmă cu şapte ani, odată cu colapsul imobiliar din SUA și în servicii bancare de investiții, a intrat în cea de-a treia fază.  Acest val este caracterizat prin prețuri scăzute ale mărfurilor, stagnarea creşterii Chinei și a altor economii ale ţărilor emergente, precum şi inflația globală scăzută. Acestă triplă situaţie globală își are rădăcinile în răspunsul faţă de primele două valuri ale crizei - colapsul bancar și criza datoriilor europene suverane - și este parte din așa-numitul superciclu al datoriilor din ultimele decenii.  Băncile centrale s-au grabit toate să reducă ratele dobânzilor, ca răspuns la primele două crize alimentate de datorii, încurajând investitorii să împrumute piețele emergente, cum ar fi China, pentru un profit decent. Acum, că ratele dobânzilor ar putea urca, creditorii caută ieşiri, iar investitorii încearcă să profite de mărfuri, care sunt strâns legate de soarta economiilor emergente.

În aceste condiţii, investitorii nu mai sunt dispuşi să rişte şi, prin urmare, îşi retrag fondurile de pe pieţele emergente, unde companiile vor întâmpina tot mai mutle greutăţi în a obţine finanţare pentru proiectele în curs de dezvoltare. Acest lucru va genera, la rândul lui, o încetinire a economiei mondiale, afirma analiştii Goldman Sachs.

'BEI ar putea fi afectată de scandalul emisiilor deoarece trebuie să îndeplinim anumite ţinte de mediu cu creditele noastre', a declarat Werner Hoyer pentru Sueddeutsche Zeitung într-un articol ce urmează să fie publicat luni. Potrivit Sueddeutsche Zeitung, începând din 1990 şi până în prezent BEI a acordat Volkswagen credite în valoare de 4,6 miliarde de euro, printre altele şi pentru dezvoltarea de motoare cu emisii reduse precum şi pentru construcţia de facilităţi în America de Sud.

BEI va derula 'o investigaţie amănunţită cu privire la scopurile în care VW a utilizat fondurile' şi dacă va descoperi că fondurile au fost utilizate pentru alte scopuri decât cele intenţionate, BEI va fi nevoită să-şi pună întrebarea 'dacă trebuie să cerem returnarea creditelor', a spus Werner Hoyer. Acesta a subliniat că este 'foarte dezamăgit' de Volkswagen, adăugând că relaţia BEI cu constructorul auto va fi afectată de scandalul falsificării testelor de poluare.  Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.

'Astazi, este începutul inversării unui trend în cadrul căruia fondurile suverane de investiţii şi băncile centrale au acumulat active. Vom vedea mai multe ieşiri de fonduri de la băncile centrale şi fonduri suverane în următoarele trimestre', a declarat Massimiliano Castelli, director de strategie la UBS Asset Management. Potrivit acestuia, declinul va fi stimulat de China care va utiliza o parte din rezervele sale valutare masive, în timp ce ţările producătoare de petrol vor recurge la activele lor din străinătate pentru a susţine cheltuielile guvernamentale.  Preţurile ridicate la petrol au contribuit la majorarea activelor fondurilor suverane, care în perioada 2009-2014 au crescut, în medie, cu 12% pe an. Însă perioada în care surplusurile guvernamentale au fost reinvestite în active de top din economiile avansate ar putea să fi ajuns la final, ceea ce va determina fondurile suverane să-şi reconsidere o parte din investiţii.  Este puţin probabil ca preţul petrolului să revină la un nivel care generează surplusuri fiscale în ţările producătoare, astfel că acestea vor trebui să-şi ajusteze cheltuielile la noua realitate pentru a evita să fie nevoite să recurgă la economii. Apetitul fondurilor suverane pentru investiţii directe care asigură randamente mari nu va dispărea, dar o parte dintre ele vor fi nevoite să-şi schimbe comportamentul şi să-şi modifice mixul de investiţii spre active mai lichide', a apreciat Massimiliano Castelli.  Începând din luna august a anului trecut şi până în prezent, preţul petrolului a scăzut la jumătate, ceea ce obligă fondurile investiţii din Norvegia, Arabia Saudită şi Rusia să înceapă pregătirile pentru retragerea economiilor acumulate în perioade de preţuri ridicate. Potrivit Sovereign Wealth Fund Institute, investiţiile unor organisme de stat în SUA şi Europa se ridică în prezent la 7.300 de miliarde de dolari şi includ participaţii la banca britanică Barclays Plc, casa de discuri EMI Music Publishing, plus numeroase proprietăţi imobiliare la Londra şi hoteluri din Manhattan.

Ce vrea Comisia Europeană?

Ce vrea Comisia Europeană?

• Țările case se află pe „ruta balcanică” a imigranților ar trebui „să ia distanță de la atitudinea de a transporta pur și simplu refugiați la frontiera cu alt stat, fără acordul acestuia”, se arată într-un proiect de rezoluție intrat în posesia presei germane și citat de EurActiv. „O politică de simplă direcționare către țara vecină nu este acceptabilă”, se arată în document.
• Un schimb mai bun de informații între statele de pe ruta balcanică. De exemplu, Serbia înregistrează majoritatea imigranților, dar nu dă informațiile Croației, pentru că nu este membră UE. Președintele CE dorește ca fiecare dintre țările zonei să numească până luni câte o persoană de contact.
• Statele de pe ruta balcanică ar trebui să accepte mai mulți refugiați și să le ofere acestora facilități suficiente, pentru a-i determina să nu plece mai departe. Dacă țările respective nu au mijloacele necesare, ar urma să se declanșeze mecanismul de urgență european în caz de catastrofă.

Ce spun țările balcanice?

„Cine a scris acest document nu înțelege care este situația din teren”, a declarat premierul croat Zoran Milanovič. Acesta a anunțat că refuză să preia mai mulți refugiați, și va continua să-i direcționeze spre Slovenia. „Nu voi prelua nici o răspundere pentru Croația la această reuniune”, a declarat el.

În condiţiile în care "există serioase rezerve că România îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line", în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilităţile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat cele mai importante evoluţii ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv, program care a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voinţa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.  Referitor la bugetul pentru anul 2016, în cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice...."În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate şi prudenţă la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creştere economică sustenabilă", se mai arată în comuniat.  În cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni a fost abordată şi tema recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienţei întreprinderilor de stat, o atenţie deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.