Departamentul de Justitie din Statele Unite investigheaza daca cea mai mare banca din Germania a efectuat corect tranzactii de pana la 6 miliarde de dolari, care ar fi putut sa mascheze iesiri de fonduri din Rusia, au spus sursele. Deutsche Bank face propriile verificari ale tranzactiilor respective, analizand conturi legate de circa 12 entitati pentru care a efectuat asa-numite tranzactii in oglinda intre Moscova si Londra, au aratat sursele. In mai multe cazuri, activele din aceste conturi ar fi apartinut unor asociati ai lui Putin, intre care o ruda mai indepartata a presedintelui rus si doi prieteni vechi, Arkadi si Boris Rotenberg, care s-au imbogatit prin contracte cu companii de stat si care sunt pe lista sanctiunilor SUA.  Nu exista informatii ca cei doi Rotenberg sau alte persoane cu legaturi cu aceste conturi ar fi investigati. Tranzactiile de acest tip sunt legale. Ce vor sa stie procurorii americani este daca banca a incalcat legislatia bancara din SUA, inclusiv cea referitoare la spalarea de bani.  Un reprezentant al fratilor Rotenberg a negat orice implicare a acestora in tranzactiile respective. Un purtator de cuvant al Kremlinului a refuzat sa comenteze ceea ce a numit "acuzatii fara substanta".  In ultimele luni, pe fondul incetinirii activitatilor in Rusia, Deutsche Bank a redus numarul de angajati si a inchis divizia de tranzactii cu instrumente financiare din aceasta tara.  Banca germana este vizata deja in trei anchete penale in Statele Unite si anticipeaza costuri de ordinul miliardelor de dolari, partial din cauza costurilor litigiilor.  Suspiciunile ca apropiati ai lui Putin au incercat sa scoata bani din Rusia intra in contradictie cu apelurile frecvente ale presedintelui ca rusii sa investeasca in propria tara.  Un oficial rus de rang inalt a confirmat ca Putin stie despre investigatia de la Deutsche Bank si acuzatiile legate de implicarea fratilor Rotenberg. Oficiali rusi sunt ingrijorati ca acest caz ar putea declansa o controversa similara cu cea legata de conturi rusesti la Bank of New York, izbucnita in urma cu 15 ani. Banca respectiva a admis ca nu a informat despre miliardele de dolari care au intrat in conturile sale din Rusia, evitand plata taxelor in tara respectiva.  Fratii Rotenberg sunt printre cei mai bogati oameni de afaceri din Rusia si se afla de anul trecut pe lista persoanelor supuse sanctiunilor SUA, impuse in contextul crizei din Ucraina. Cei doi si-au construit averile in timpul mandatelor de 15 ani ale lui Putin, in parte prin contracte cu grupul Gazprom si alte companii de stat. La sfarsitul lui 2014, averile celor doi se ridicau la peste 3 miliarde de dolari fiecare, potrivit datelor Bloomberg.  Nu exista informatii ca Deutsche Bank ar fi administrat active ale fratilor Rotenberg sau alte altor persoane dupa ce acestia au fost sanctionati de SUA, a spus o persoana apropiata investigatiei.  In octombrie 2014, banca centrala a Rusiei a abordat Deutsche Bank, pentru a-i solicita sa investigheze activitatilor anumitor clienti. Deutsche Bank a anuntat ca in acest caz a luat masuri disciplinare impotriva unor angajati.

Cu ocazia unei reuniuni organizate de Friends of Europe, s-au auzit discursuri extrem de dure asupra nivelului mai mult decât îngrijorător al lipsei de încredere al opiniei faţă de proiectul european şi, în aceiaşi măsură, punând în evidenţă nivelul neaşteptat de ridicat al tensiunilor între diferitele State Membre. Toate împreună, ameninţări directe şi imediate la continuarea construcţiei comune europene.  În consecinţă, începe, măcar formal, la nivelul discursului, un contra-atac extrem de dur, cu constatări care, până acum, ţineau mai degrabă de platformele politice ale contestatarilor majori ai proiectului european. Semn că presiunea este într-adevăr la cote foarte înalte şi că s-a apropiat momentul inevitabil în care apare temerea de "sancţiunea politică" ce ar putea să se simtă destul de rapid, la următoarele alegeri.... Răspunde Zoe Konstantanopoulo, fosta preşedintă a Parlamentului Grec: „Pentru ca Europa să recâştige încrederea publicului, trebuie să-şi regăsească esenţa demografică" – cuvinte care sunt un ecou direct la îngrijorările exprimate asupra efectelor pe termen mediu şi termen lung pe care le-ar putea avea exodul de acum al migranţilor, cel despre care se spune că va produce în mod necesar o dereglare importantă a structurii demografice pe continentul european. Europa instituţională este departe să dea acum un răspuns coerent la marile probleme cu care este confruntată, iar asta nu face decât să crească neîncrederea partnerilor internaţionali şi, din nou, contribuie la o stare de incertitudine privind modul în care se va structura -atunci când se va întâmpla asta - o soluţie europeană.  „Faptul că nu avem o strategie privind Siria înseamnă că această criză a refugiaţilor, consecinţă directă a ceea se petrece acolo, este ceva cu mult mai complicat", spunea Jaap de Hoop Scheffer, Preşedintele Comiteteul consultativ danez pentru probleme internaţionale şi fost Secretar General al NATO.  Probleme care se combină cu cele economice şi sociale, căci efectele de lungă durată ale marii crize economice încă afectează unele State Membre, semnul cel mai limpede fiind lentoarea neaşteptat de mare cu care se manifestă reluarea creşterii economice şi situaţia alarmantă a şomajului, mai ales la nivelul tinerilor şi cu deosebire în statele din sudul şi estul european.

Planul de acțiune încheiat între Uniunea Europeană (UE) și Turcia pentru a stopa fluxul de migranți pe teritoriul său este doar un 'proiect' și finanțarea propusă de Bruxelles este 'inacceptabilă', a declarat ministrul de externe turc Feridun Sinirlioglu....'UE ne-a propus un plan de asistență financiară, le-am spus că este inacceptabil', a spus el, adăugând că Turcia are nevoie de cel puțin trei miliarde de euro în primul an.  'Turcia este o țară de care nu trebuie să-și amintească doar în perioadă de criză sau cu care trebuie să coopereze doar din motive tactice', a mai spus Sinirlioglu.  Turcia adăpostește în prezent pe teritoriul său 2,5 milioane de refugiați, dintre care 2,2 milioane sunt sirieni care au fugit de războiul din țara lor izbucnit în 2011.  Vineri dimineață, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa a cheltuit deja opt miliarde de dolari. 'Noi suportăm toate costurile', a spus el, referindu-se la banii cheltuiți pentru găzduirea migranților....Șeful diplomației turce afirmă că 'planul comun de acțiune' încheiat cu UE este doar un 'proiect' . 'Nu este definitiv, este un proiect la care lucrăm', a declarat Feridun Sinirlioglu pentru presă.  Comisia Europeană a anunțat în cursul nopții de joi spre vineri, la finalul unui summit al șefilor de stat și de guvern, desfășurat la Bruxelles, că a încheiat "un plan comun de acțiune" cu Turcia pentru a stăvili fluxul de migranți.  Potrivit Bruxellesului, planul prevede relansarea discuțiilor privind aderarea Turciei la UE, un acces mai ușor la vize pentru cetățenii turci și un ajutor financiar. În schimb, Ankara s-a angajat să găzduiască mai mulți refugiați și să întărească securitatea frontierelor sale, a precizat Comisia Europeană.  Șeful diplomației turce a declarat că este exclus ca țara sa să accepte oferta de finanțare propusă de Bruxelles pentru acest plan de acțiune, potrivit Agerpres.

SE TRECE LA DELAPIDAREA TURCIEI ????? SE PARE CA DA !!!

Germania este gata sa ajute Turcia sa inainteze in procesul de aderare la Uniunea Europeana, a declarat duminica Angela Merkel, CU ALTE CUVINTE ESTE TIMPUL SA DELAPIDEZE O ALTA TARA DIN ZONA - , extinzand astfel sprijinul pentru Ankara in schimbul ajutorului turcesc in stavilirea valului de refugiati ce vine in Europa, transmite Reuters.

"Cum putem organiza procesul de aderare mai dinamic?", a intrebat Merkel intr-o conferinta de presa comuna cu premierul turc Ahmet Davutoglu.  "Germania este pregatita anul acesta sa deschida Capitolul 17 si sa faca pregatiri pentru Capitolele 23 si 24. Putem vorbi despre detalii", a spus cancelarul german.  Angela Merkel a ajuns duminica in Turcia, unde se  intalneste cu presedintele Recep Tayyip Erdogan si cu premierul Ahmet Davutoglu, pentru prima data din februarie 2013, pentru discutii privind gestionarea crizei refugiatilor in Europa.  UE vrea ca Turcia sa gazduiasca mai multi refugiati si sa intareasca supravegherea la frontiere in schimbul unor beneficii, de la relansarea discutiilor privind candidatura sa la UE si un acces mai usor la vize.

Comisia Euopeană și Turcia au ajuns la un acord de principiul pentru oprirea afluxului de refugiați care a creat o adevărată criză în Europa. Ankara s-a angajat să-și consolideze protecția frontierelor în schimbul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii turci și a unui ajutor financiar european de până la 3 miliarde de euro, informează EFE, citată de Agerpres.
”În esență, este vorba despre așezarea relațiilor cu Turcia pe baze noi”, a declarat comisarul european pentru politica de vecinătate, austriacul Johannes Hahn, aflat în vizită în capitala turcă.  Acesta a mai precizat că următorul pas este ca liderii europeni să se pronunțe asupra unei înțelegeri. Conform unor surse, ei vor examina acest acord de principiu joi seara la dineul de lucru înscris în programul Consiliului European. Referindu-se la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii turci — solicitată insistent de Ankara — comisarul european a declarat că această chestiune va fi discutată în detaliu în primele luni ale anului viitor, el evitând să avanseze un termen când eliminarea vizelor va deveni efectivă. Comisarul a mai spus că Turcia va primi un ajutor financiar între două și trei miliarde de euro și că vor fi deschise noi capitole de negociere în vederea aderării acesteia la blocul comunitar. De asemenea, Turcia va fi inclusă de UE pe lista țărilor ”sigure”, de unde nu pot fi primiți refugiați. În schimb, turcii s-au angajat să-și consolideze protecția la frontiere și să-și intensifice cooperarea cu Grecia, prima țară în care ajung refugiații care vin din Turcia.

...marea "prabuselnita" a dollarului asteptata si prevazuta de toti n-a venit....yessss !!!

Conform datelor oficiale de la Trezoreria SUA, ieşiri nete din portofoliile de titluri de stat americane s-au înregistrat doar de trei ori între 1978 şi 2014 (-8,44 miliarde în 2013, -6,3 miliarde în 2000 şi -9,86 miliarde în 1999), dar nimic nu este comparabil cu ceea ce s-a întâmplat în 2015. În condiţiile în care Federal Reserve nu poate trece la normalizarea politicii monetare, una dintre puţinele căi rămase pentru "administrarea" cursului celorlalte monede este vânzarea obligaţiunilor guver¬namentale americane.  Prima linie a "frontului" în acest război valutar neconvenţional este ocupată de China, care se confruntă cu o scădere masivă a activităţii economice, mai ales la nivelul industriei prelucrătoare.   Un articol recent din Financial Times arată că "reducerea cererii interne şi externe obligă producătorii industriali din China să reducă preţurile şi nivelul minim al comenzilor noi", conform datelor privind nivelul tranzacţiilor de la ediţia de toamnă a Târgului de Import-Export de la Guangzhou (China Import and Export Fair).  Şi alte economii emergente se află într-o situaţie similară, mai ales cele dependente de exporturile de materii prime, care se confruntă cu scăderi semnificative ale intrărilor valutare şi deteriorarea abruptă a balanţei comerciale. În plus, presa internaţională a început să scrie constant despre ieşirile masive ale capitalurilor străine de pe pieţele emergente, iar rezervele valutare trebuie să scadă pentru atenuarea şocurilor. Oare ce efect va avea o astfel de ofensivă împotriva dolarului, în contextul noii faze a războaielor valutare globale din ultimii ani?...Nu e nici un razboi. Sunt miscari de capital de colo colo rebalansari si alte miscari in portofolii in functie de ce crede fiecare. America o s-o duca bine ca intotdeauna si dolaru o sa fie dolar. Dar nu vad de data asta citate din 0 Hedge saitul-biblie pentru toti analistii. Dupa cum se vede marea prabuselnita a dollarului asteptata si prevazuta de toti n-a venit....ups !!!