
sâmbătă, 4 iulie 2015


vineri, 3 iulie 2015

"Nu-mi place că în prezent este o confruntare deschisă între două puteri ale statului, Parlament şi sistemul judiciar, care se critică reciproc în public, în media. Asta nu e bine pentru niciuna dintre ele şi sper că toată lumea înţelege acest lucru în România", a afirmat Timmermans, potrivit mediafax.ro. Oficialul european a mai spus că CE nu critică statele membre, ci pe politicienii acestora. "Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni. Din fericire", a punctat Timmermans. Referitor la imunitate, Frans Timmermans a explicat că în fiecare ţară există o legislaţie privind imunitatea, dar "în aproape toate parlamentele din lume are legătură cu activităţile derulate în calitate de parlamentar". Totodată, el a reiterat faptul că deciziile privind ridicarea imunităţii trebuie să se bazeze pe aceleaşi criterii.
joi, 2 iulie 2015

miercuri, 1 iulie 2015

“A spune NU nu înseamnă ieşirea din zona euro”, a spus Tsipras, conform publicaţiei franceze Le Monde.
„Dacă veţi vota DA, veţi deveni complicii unui nou memorandum. A spune NU are drept scop obţinerea unui acord mai bun după referendum”, a mai spus premierul grec, care prelungeşte termenul semnării unui acord până după referendum. Tsipras a menţionat că economiile ţinute în băncile elene sunt sigure şi a oferit asigurări că nu va ceda “şantajului”. Premierul grec a mai spus ca va cere o restructurare a datoriei si că va scăpa Grecia de povara economică. ”Nu înțeleg cum de UE nu ne dă timpul să luăm deciziile. Băncile din această țară au ajuns asfixiate. Este inacceptabil într-o Europă a solidarității și respectului să avem această imagine rușinoasă, să închidem băncille. UE a făcut propuneri în stil șantajist și a fost dat Guvernului grec un ultimatum. Acest ultimatum a fost inacceptabuil, de aceea am decis sa cerem părearea oamenilor. Voința oamenilor va decide cum vom trăi”, a declarat Tspiras.
Privind înapoi în 2011 și 2012 când criza euro a izbucnit prima dată, trei țări s-au aflat în pragul falimentului. Dintre acestea, Grecia este încă la terapie intensivă și este de aşteptat probabil să rămână astfel în viitorul apropiat - grecii se arată dispuşi să facă suficient pentru a rămâne în zona euro, în timp ce restul Europei este dispus să-i ofere doar suficienți bani pentru a rămâne pe linia de plutire. Irlanda, care a fost tot timpul cea mai puternică dintre cele trei națiuni falimentare, este acum în creștere din nou la o rată rezonabilă, ajutată de Marea Britanie, care este încă principala sa piață de export. Și apoi avem Portugalia - care nu este în criză permanentă în stil grecesc, dar care totuși nu pare capabilă de o redresare durabilă. La suprafata, Portugalia arată într-o formă mult mai bună decât acum trei ani. Lisabona a ieșit din schema de salvare, părăsind programul în luna Mai a anului trecut, după ce a atins ţintele Băncii Centrale Europene și ale Fondului Monetar Internațional. Economia începe să se crească din nou. Produsul intern brut a crescut cu 0,4% în ultimul trimestru, cu un ritm anual de creștere de până la 1,5%. Se preconizează o creştere cu alte 1,6% în acest an. Dacă Portugalia poate recupera într-adevăr, ar fi o victorie mare pentru UE și FMI. Amestecul lor catastrofal în situaţia internă catastrofală și în privinţa austerităţii pare să fi fost un eșec total în Grecia, dar în cazul în care pot face să funcționeze Irlanda și Portugalia, reputația ambelor instituții ar putea fi salvată.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)