Privind înapoi în 2011 și 2012 când criza euro a izbucnit prima dată, trei țări s-au aflat în pragul falimentului.  Dintre acestea, Grecia este încă la terapie intensivă și este de aşteptat probabil să rămână astfel în viitorul apropiat - grecii se arată dispuşi să facă suficient pentru a rămâne în zona euro, în timp ce restul Europei este dispus să-i ofere doar suficienți bani pentru a rămâne pe linia de plutire.  Irlanda, care a fost tot timpul cea mai puternică dintre cele trei națiuni falimentare, este acum în creștere din nou la o rată rezonabilă, ajutată de Marea Britanie, care este încă principala sa piață de export.  Și apoi avem Portugalia - care nu este în criză permanentă în stil grecesc, dar care totuși nu pare capabilă de o redresare durabilă.  La suprafata, Portugalia arată într-o formă mult mai bună decât acum trei ani. Lisabona a ieșit din schema de salvare, părăsind programul în luna Mai a anului trecut, după ce a atins ţintele Băncii Centrale Europene și ale Fondului Monetar Internațional. Economia începe să se crească din nou. Produsul intern brut a crescut cu 0,4% în ultimul trimestru, cu un ritm anual de creștere de până la 1,5%. Se preconizează o creştere cu alte 1,6% în acest an. Dacă Portugalia poate recupera într-adevăr, ar fi o victorie mare pentru UE și FMI. Amestecul lor catastrofal în situaţia internă catastrofală și în privinţa austerităţii pare să fi fost un eșec total în Grecia, dar în cazul în care pot face să funcționeze Irlanda și Portugalia, reputația ambelor instituții ar putea fi salvată.

Este pentru prima oară când Banca Greciei trage un semnal de alarmă serios referitor la consecințele eșecului semnării unui nou acord de împrumut cu FMI, BCE și CE, în contextul în care cele două părți negociază de multă vreme și nu reușesc să ajungă la un acord.  Guvernul de la Atena și creditorii externi se acuză reciproc că nu reușesc să ajungă la un numitor comun privind reformele economice din țară. De aceea nu poate fi eliberată o nouă tranșă de împrumut de 7,2 miliarde de euro. Circa 30 de miliarde de euro au fost retrași din depozitele bancare elene între octombrie 2014-aprilie 2015.  Pe de altă parte, premierul Alexis Tsipras, care a primit, ieri, vizita cancelarului austriac Werner Faymann, a declarat într-o conferință de presă că va spune „NU” Europei, dacă nu se va ajunge la un acord „acceptabil”. „Dacă nu avem un compromis onorabil, noi vom spune încă o dată un „nu” clar”, a afirmat Tsipras. Prim-ministrul grec susține că pensiile nu mai pot fi tăiate și îi critică pe oficialii UE și FMI, care cer noi reforme și măsuri de austeritate.

Grecia are sanasa de a scapa de moneda otravita si de nazistii UE

 Parlamentul grec a aprobat duminica dimineata planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor de reforme ale creditorilor internationali ai Greciei, relateaza Mediafax citand BBC.  Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului si le-a cerut alegatorilor greci sa respinga pachetul de reforme propuse de creditori. Motiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari.  Tsipras a declarat, chiar inaintea votului, ca propunerile creditorilor reprezinta un "ultimatum jignitor" si a apreciat ca respingerea pachetului prin referendum va consolida pozitia de negociere a Greciei.  Insa partenerii din zona euro au criticat anuntul lui Tsipras privind referendumul si au respins inca de sambata, in cadrul unei reuniuni la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limita de 30 iunie.  Un comunicat al Eurogroup a precizat ca Grecia a intrerupt "unilateral" negocierile privind un nou pachet de ajutor.  Prin urmare, Grecia trebuie sa achite datoriile de 1,6 miliarde de euro catre FMI scadente pe 30 iunie, riscand sa intre in incapacitate de plata.  Aceasta situatie a generat temeri ca Grecia ar putea parasi zona euro, iesind de sub cizma nazista plasaqta pe grumazul tarii, iar economia sa s-ar putea prabusi in lipsa unor noi fonduri de salvare.

Toate ţările din G7 au datorii publice de peste 80% din PIB, conform datelor de la FMI, recordul fiind deţinut, bineînţeles, de Japonia, cu peste 200%.   Dacă marile economii ale lumii, cu excepţia Japoniei şi Italiei, nu ar trebui să se îngrijoreze în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, oare creditorii sunt de aceeaşi părere?  Reacţiiile Chinei, cel mai mare creditor al Statelor Unite, faţă de ultima întâlnire a grupului G7 sunt deosebit de relevante. Cotidianul Global Times, deţinut de publicaţia oficială a Partidului Comunist din China, scrie că "agenda şi rezultatele întâlnirii la nivel înalt au fost contrare tendinţei globale a păcii, cooperării şi dezvoltării", acest "club global al bogaţilor riscând să intre în desuetudine".  Mai mult, Global Times arată că "performanţele economice ale membrilor G7 indică faptul că reuniunea la nivel înalt a fost o întânire a datornicilor", unde "Rusia şi China au fost principalele ţinte ale discuţiilor".   În articol se mai lansează şi un avertisment deosebit de dur: "dacă G7 devine o platformă de confruntare între Vest şi Rusia, atunci va fi un dezastru pentru Europa".   Poate că spaţiul fiscal al Americii pare confortabil la prima vedere (n.a. 165 puncte procentuale), însă China, cel mai mare creditor al său, a început să transmită semnale îngrijorătoare, mai ales pe fondul opoziţiei oficialilor de la Washington faţă de includerea yuanului în rândul monedelor internaţionale de rezervă.  De mai mulţi ani China încearcă să obţină o influenţă mai mare în cadrul FMI, inclusiv prin includerea monedei naţionale în coşul valutar de la baza DST (n.a. drepturi speciale de tragere, moneda de rezervă internaţională creată de FMI în 1969). O misiune a organizaţiei internaţionale a vizitat recent Beijing-ul în acest scop.  Doi senatori americani influenţi, Charles Schumer (Democrat) şi Lindsey Graham (Republican) au trimis o scrisoare FMI prin care cer să fie refuzată cererea Chinei. Motivul invocat este atacul informatic împotriva unor baze de date federale, după cum scrie Washington Post, dar fără să existe dovezi clare că vinovatul este China.  În aceste condiţii, investiţiile Chinei în titlurile de stat americane sau angajat pe o tendinţă descendentă semnificativă, conform ultimelor date privind fluxurile investiţiilor internaţionale de la Trezoreria SUA.  Analiştii de la Zerohedge au urmărit portofoliul de titluri de stat americane al Belgiei, care a manifestat o evoluţie atipică în ultimul an, şi au ajuns la concluzia că autorităţile de la Beijing au folosit Euroclear, instituţia eurpeană de compensare a tranzacţiilor financiare cu sediul în Bruxelles, ca paravan pentru propriile tranzacţii cu obligaţiuni guvernamentale americane. Datele oficiale arată că portofoliul "Belgiei" a scăzut cu circa 120 de miliarde de dolari în ultimele două luni.  Va folosi China această "armă" şi în continuare pentru a convinge Congresul american să accepte noul său rol în cadrul FMI? Probabil, dar opţiunile celei mai mari economii din Asia sunt mult mai variate şi includ "atacul" prin învăluire de pe frontul european.    În fond, creditorul are puteri discreţionare asupra "faliţilor" săi. În acest context, oare chiar mai crede FMI că nivelul de îndatorare al ţărilor dezvoltate nu contează, iar calea către relansarea economică o constituie creşterea perpetuă a datoriei publice? 

Greece stands on the brink of braking free of the Nazi boot called EU

Greece stands on the brink of  braking free of the Nazi boot called EU - they hope for an  exit from the euro after its creditor powers lashed out at Athens' plans to hold a referendum by vowing to pull the plug on the country in just three days.  Eurozone finance ministers last night withdrew tentative plans to release €15bn to the debtor country, after Alexis Tsipras, the Greek prime minister, said he would put the “humiliating” package of austerity demands to a public vote on July 5. Unless the cash-strapped country can scramble together €1.55bn Tuesday, it will become the first developed country in history to default on its International Monetary Fund loan on June 30. On the same day, it's €240bn rescue programme will also formally expire throwing its banking system into turmoil... I'm very glad to see that that Alexis Tsipras has done exactly what Mr Papandreou was deposed by the Troika for doing two ? years ago and that is offering the Greek people a clean vote, a referendum, an election to chuck him out and accept EU-slavery if they should so wish.    Dijselbloom and Junkkers and Draghi and Ms Lagarde and Mrs Merkel deserve what is coming.  We, the honest sceptics and better informed realists, in France and Germany and the UK and many other EZ countries, on the other hand will be the unwilling victims of the whole dirty Brussels scam to dominate 500 million with socialism and profit from money issue, money laundering, money created as debt and so on...It matters little now, the fascists have had their day. Grexit - hopefully with 100% default as a parting gift.  Then will come the unstoppable Target 2.....oh dear...it alone could bring down the Merkel Government when the people see what games she has been playing with their savings.  In the light of all this EU gangsterism it is a wonder that Cameron still hopes to find enough foolish people to vote to stay in the EU. Greece gone.....who's next ...Portugal....Italy....Spain?  On a happy note for the weekend's remainder,  An Austrian group have raised over 100,000 signatures to see if they can have their Referendum on EU membership and they of course hope to take Austria out of the EU. 

În primul trimestru din acest an, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,1% în scădere faţă de trimestrul anterior cu 1,7 puncte procentuale, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică. Rata şomajului a ajuns la cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani, la 24,7%.Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (66,8%, faţă de 51,4% pentru femei). Pe medii de rezidenţă rata de ocupare a avut valori apropiate (59,5% în mediul urban şi 58,7% în mediul rural).  În primul trimestru, populaţia activă a României era de  8.892.000 de persoane, din care, 8.237.000 de persoane erau ocupate şi 655.000 de persoane erau şomeri.  În intervalul calculat, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,7%, la o distanţă de 6,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.  Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,0%. Rata şomajului în trimestrul I 2015 a fost de 7,4%, în creştere faţă de trimestrul anterior (6,7%).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,4 puncte procentuale (8,4% pentru bărbaţi faţă de 6,0% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 0,5 puncte procentuale (7,6% pentru mediul urban, faţă de 7,1% pentru mediul rural).