România a fost lider la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană în luna mai, alături de Malta, arată datele furnizate de Oficiul European de Statistică.   Conform Eurostat, România şi Malta au avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei pentru luna mai, cu 1,3 la sută, urmate de Letonia cu 1,2 la sută rată a inflaţiei.   Pentru România, inflaţia pe luna mai este în creştere, după ce procentul pe aprilie a fost de 0,6 la sută, însă este la acelaşi nivel cu inflaţia din luna mai a anului trecut.  Datele Eurostat arată că, atât în zona euro cât şi in Uniunea Europeană, rata anuală a inflaţiei a urcat la 0,3% în luna mai, faţă de 0% în aprilie. Conform statisticii, opt state membre ale blocului comunitar au înregistrat în luna mai rate anuale negative ale inflaţiei. Printre aceste ţări se numară Cipru cu 1,7%, Grecia cu 1,4% şi Slovenia cu 0,8%.   Asta în pofida faptului că Banca Centrală Europeană a luat mai multe măsuri pentru a contracara efectele economice care se profilează în zona euro.   Estimările arată ca rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor, sub ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat cu 2,3 miliarde de euro, la 83 de miliarde de euro, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia, spun oficiali bancari eleni citaţi de presa internaţională. Aceasta este cea mai mare majorare săptămânală a asistenţei financiare de urgenţă (ELA) după 18 februarie. Suplimentarea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene nu modifică mult situaţia lichidităţilor, care se află la cel mai redus nivel de la debutul crizei. Totuşi, aceasta este suficientă pentru compensarea banilor retraşi din conturile bancare greceşti.  Băncile din Grecia au avertizat, însă, că în lipsa unui acord cât mai rapid între autorităţile de la Atena şi creditorii instituţionali, situaţia instituţiilor financiare se va înrăutăţi.  Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a retrogradat ratingul Greciei cu o treaptă, la "CCC", cu perspectivă negativă, considerând că datoria ţării nu este sustenabilă după ce Guvernul a amânat pentru sfârşitul lunii iunie plata unei datorii de 1,6 miliarde euro către FMI, care ar fi trebuit să aibă loc în patru rate pe parcursul lunii. S&P consideră că situaţia lichidităţilor Guvernului, a băncilor şi economiei elene, în general, riscă să se înrăutăţească.  Însă, potrivit S&P, eventuala ratare de către Grecia a rambursării unei datorii către FMI sau alt creditor oficial nu reprezintă o "intrare în incapacitate de plată".   Amintim că, miercuri seara, Comisia Europeană a anunţat că ultimele propuneri de reformă depuse de Grecia pentru obţinerea ultimei tranşe, de 7,2 miliarde de euro, din ajutorul financiar de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, nu corespund înţelegerilor convenite în urmă cu o săptămână şi, în prezent, mingea este "în mod clar" în terenul Guvernului condus de Alexis Tsipras.

Şansa ajungerii la un acord asupra datoriei Greciei a devenit tot mai mica, în urma plecării de la Bruxelles atât a echipei de negociatori a Fondului Monetar Internaţional (FMI), cât şi a echipei Guvernului grec, FMI evocând "divergenţe majore" între Atena şi creditorii săi, relatează Reuters. În plus, întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de "ultima tentativă de ajungere la un acord".  Această situaţie care anunţă un posibil blocaj, conjugată cu avalanşa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri. Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnalişti, la Washington, că "există divergenţe majore (între creditori şi Grecia) în majoritatea domeniilor importante". "Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergenţe şi suntem, prin urmare, departe de un acord", a adăugat el, anunţând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI  În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuţiile în vederea ajungerii la un acord "chiar în următoarele zile".  "Problema bugetară şi viabilitatea datoriei" sunt două puncte care necesită discuţii, a precizat el.  Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menţionat că blocajul este cauzat de neînţelegerile existente în privinţa pensiilor, ţintelor fiscale şi finanţarea unor măsuri luate în calcul.  "Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat", a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferinţe de presă.  "Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri", a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate "mai realişti".  Într-un discurs susţinut la Londra, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a apreciat că "timpul presează" şi riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată "creşte în fiecare zi".  Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare şi venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor şi creşterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.

   

PSD - Perioada Victor Ponta este în cea mai nefastă perioadă din cariera sa politică ca partid . Contestat vehement de oamenii politici, presă şi opinia publică pentru că nu şi-a dat demisia din fruntea Guvernului în urma scandalului în care este învinuit de DNA de fapte penale, Victor Ponta a trecut totuşi de moţiunea de cenzură din Parlament.  Asta nu înseamnă că problemele sale s-au terminat, cel puţin din punct de vedere al imaginii liderul PSD fiind în cădere liberă. Site-urile care analizează lumea politică din România au scos de la naftalină o înregistrare făcută în urmă cu doar câţiva ani, când, e adevărat, Ponta nu era prim ministru. În dialogul purtat de Vântu şi Sebastian Ghiţă (fostul patron al echipei de baschet Asesoft), Ponta este prezentat de acesta din urmă ca o marionetă, pe care o foloseşte pentru rating şi audienţă la RTV.

Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au situat, luni, la aproximativ 400 de milioane de euro, din cauza temerilor privind incapacitatea ţării de a-şi achita datoriile, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, informează Agerpres.  Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie.   Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.  Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte mult să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.

Negocierile Greciei cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Bancii Centrale Europene si ai Fondului Monetar International au intrat intr-un nou impas, astfel ca economia Greciei ar urma sa intre in incapacitate de plati de la 1 iulie. "Trebuie sa elaboram un plan de urgenta pentru ca Grecia ar urma sa ajunga intr-o stare de urgenta", a atras atentia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile sefilor politiei, resursele medicale si produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adaugat reprezentantul Germaniei in Comisia Europeana.  Insa premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austeritatii, le-a cerut liderilor europeni sa isi schimbe atitudinea. "Vom astepta cu rabdare pana cand institutiile financiare vor deveni realiste", a declarat Tsipras pentru cotidianul grec Efimerida ton Syntakton. "Nu avem dreptul de a ingropa democratia europeana in locul unde s-a nascut", a adaugat Tsipras. In cazul intarii in incapacitate de plati, Grecia risca sa fie exclusa din zona euro si sa organizeze alegeri legislative anticipate. Functionari ai Uniunii Europene au avut, vineri, primele discutii oficiale despre cel mai pesimist scenariu in cazul Greciei. Reprezentanti ai tarilor din zona euro, reuniti la Bratislava, au stabilit ca exista trei scenarii in cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil. Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenta financiara, care expira la sfarsitul lunii iunie, exact in momentul in care Grecia trebuie sa achite catre FMI 1,6 miliarde de euro. Functionarii europeni au abordat pentru prima data la nivel oficial al treilea scenariu - cel mai pesimist - cel al intrarii Greciei in incapacitate de plati. Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurari ca Guvernul condus de premierul de extrema-stanga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Acordul ar debloca ultima transa, de 7,2 miliarde de euro, solicitata de Atena in cadrul actualului plan de asistenta financiara, in valoare de 240 de miliarde de euro.