Creşterea economică există, dar atât timp cât ea se face pe datorie, practic sacrifică evoluţiile ulterioare, rambursarea urmând fie suportată din taxele viitoare, a menţionat Păun.

El a amintit, citând statisticile oficiale, că datoria publică nominală a urcat cu 15% în 2012, 8,7% în 2013, 9,5% în 2014. "Ritmurile sunt de două-trei-patru ori mai mari decât creşterea economică. În această perioadă avem un nivel cumulat de 37,3%. Datoria publică se situează la 650 euro pe cap de locuitor, sau 2.400 euro pe familie", a declarat economistul.  Guvernanţii au prezentat o evoluţie pozitivă şi la investiţiile străine directe, comparativ cu anul trecut. Dar în 2014 cea mai mare parte din ISD o reprezentau investiţiile de capital, iar în 2015 balanţa înclină către credite, a spus Păun.  "Nu avem nicio privatizare de succes de câţiva ani buni, nu avem o reducere semnificativă a arieratelor venite dinspre companiile de stat", a punctat Cristian Păun. El crede că aşa cum operatorii privaţi sunt obligaţi la transparenţă, şi guvernanţii ar trebui respecte acest principiu, însă cele mai recente date publice privind arieratele sunt din 2013.  "Lipsa reformelor face ca ponderea cheltuielilor publice în Produsul Intern Brut să fie ridicată, de 35%, după ce în criză a fost de 39%, în timp ce media ţărilor emergente se plasează în jur de 30%", a afirmat Păun. El a arătat că o cotă destul de mare din totalul cheltuielilor publice, circa 32%, se duce în asistenţă social, astfel că rămân foarte puţini bani pentru investiţii.  Cristian Păun a făcut referire şi la scandalul iscat de fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus, care a jignit românii din diaspora. "Îl înjuri pe omul acela de rând fiind politician, fiind cauza plecării lui de lângă familie. Aceşti oameni nu se întorc din cauza politicienilor care ţin ţara săracă în continuare. Ei decid totul – ce şosea se asfaltează, ce contract se acordă. Totul e calculat, inclusiv ce procent din valoarea contractului se dă", a spus profesorul de economie.

Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că România nu a transpus în dreptul naţional legislaţia revizuită a UE cu privire la vehiculele scoase din uz, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.  Directiva în cauză vizează să facă mai ecologice demontarea şi reciclarea vehiculelor, interzicând utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehicule puse pe piaţă după 1 iulie 2003.   ”Actul normativ revizuit prelungește o exceptare de la această interdicție, și anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor”, se arată în comunicatul citat.  CE arată că statele membre UE trebuiau să adopte dispoziţiile legislative necesare pentru a se confroma acestei directive până cel mai târziu la 22 august 2013, termen pe care România nu l-a respectat. Astfel, țara noastră a primit o scrisoare de avertisment pe 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat pe 11 iulie 2014, se arată în comunicat.  ”La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislația națională, în ciuda eforturilor depuse de România. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în legătură cu România”, se mai arată în comunicatul Comisiei.  Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz se înscrie într-un demers destinat să transforme Europa într-o economie în care deşeurile să fie valorizate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.

Propunerea de compromis trimisă ieri de autorităţile din Grecia creditorilor ţării, ca parte a efortului menit să deblocheze impasul dintre părţi cu privire la finanţarea Atenei, a primit un răspuns rapid şi negativ de la oficialii Comisiei Europene, conform unor surse citate de presa internaţională. Guvernul Greciei le-a trimis creditorilor noi propuneri pentru încheierea acordului care să permită acordarea de finanţare, dar acestea se referă doar la ţintele fiscale, ceea ce nu este pe placul creditorilor. Autorităţile elene le-au trimis creditorilor şi o notă separată, care se referă la acoperirea necesarului de finanţare, Guvernul solicitând folosirea de fonduri din Mecanismul European de Stabilitate pentru răscumpărarea de la Banca Centrală Europeană (BCE) a unor obligaţiuni în valoare de circa 6,7 miliarde de euro, care ajung la scadenţă în iulie şi august.  Un oficial european a spus, sub condiţia anonimatului, că noul plan al Greciei este doar o revizuire vagă a propunerilor anterioare şi nu este considerat credibil. "Ţintele nu sunt negociabile. Instituţiile au ajuns la o înţelegere privind ţintele fiscale. Ceea ce am primit nu reprezintă o bază pentru viitoare discuţii politice", a menţionat sursa, adăugând că noile propuneri ale Greciei "sunt inacceptabile".  Alte surse spun, însă, că reprezentanţii creditorilor analizează planul primit. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a afirmat: "Circulă diverse propuneri, inclusiv noi sugestii care au fost primite în această dimineaţă (ieri - n.r.). Cele trei instituţii analizează cu atenţie aceste sugestii". Între timp, premierul elen Alexis Tsipras a declarat că Grecia poate ajunge la un acord cu creditorii internaţionali dacă aceştia renunţă la anumite condiţii, printre care tăierea pensiilor. Tsipras a spus că nu este dispus să accepte solicitările creditorilor pentru reducerea pensiilor sau a altor cheltuieli sociale.  "Cred că suntem foarte aproape de un acord asupra excedentului bugetar primar pentru următorii câţiva ani. Este nevoie de o atitudine pozitivă privind propunerile alternative la reducerea pensiilor sau impunerea unor măsuri recesioniste", a declarat Tsipras, citat de publicaţia italiană Corriere della Sera. Tsipras urma să se întâlnească ier cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, ca să încerce să deblocheze impasul din negocieri. Franţa şi Germania cer un acord rapid pentru eliminarea riscului ieşirii statului elen din zona euro.  Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, este dispus să lase Grecia să iasă din zona euro, dacă Tsipras refuză să ia măsuri care să redreseze economia şi să reducă datoria ţării, potrivit surselor citate de presa străină. Poziţia lui Schaeuble este diferită de cea a cancelarului Merkel, care este gata să ofere concesii ca să menţină Grecia în uniunea monetară.  Grecia mai are de primit de la creditori 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, însă deblocarea tranşei este condiţioată de impunerea anumitor reforme.                                                                                        

Romania se pozitioneaza pe primul loc in UE privind fraudele cu fonduri europene. Potrivit unui raport OLAF, in tara noastra au fost deschise 36 de dosare cu suspiciuni de frauda cu bani europeni din fondurile pe agricultura, cele structurale si cele cuprinse in noile instrumente financiare. Din Romania, OLAF a primit anul trecut 79 de reclamatii privind posibile fraude dintre care 6 sunt venite de la autoritatile nationale, iar restul de 73 din sursa privata, doar in jumatate dintre cazuri fiind inceputa ancheta, scrie ziare.com De la momentul integrarii europene, OLAF a trimis Bucurestiului 89 de recomandari de incepere a umaririi penale dintre care 16 s-au incheiat cu trimitere in judecata si condamnare, iar 37 au fost clarificate de DNA cu neinceperea urmaririi penale. Un numar de 11 se afla in atentia procurorilor, in timp ce 25 sunt inca sub ancheta la Bruxelles.

Membrii "Grupului de la Bruxelles" erau din nou izolaţi miercuri după-amiază, în birourile discrete de la Bruxelles, pentru a încerca să iasă din impasul negocierilor dintre Atena și creditorii săi - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană  şi FMI, o criză care durează de patru luni. Grecii, care speră la un acord în următoarele câteva zile, a sosit la Bruxelles cu un proiect de memorandum de douăzeci de pagini, iar premierul grec Alexis Tsipras, foarte implicat în negocieri, a declarat că va participa personal la reuniune, potrivit Atenei. Toată lumea este acum conștientă, la Atena, Paris, Berlin sau Washington, că aceste discuții îndelungate ar trebui încheiate foarte repede pentru a se evita o incapacitate de plată a statului grec. "Zilele utile", cum se spune la Bruxelles, sunt acum numarate: zece, cel mult, spun surse apropiate negocierilor. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru scenariul "optimist" care încă are o șansă de a fi realizat?”, mai scrie Le Monde.

Trupele ONU de mentinere a pacii si-au facut un obicei din a solicita sex in schimbul ajutoarelor umanitare in tarile pe care organizatia le ajuta, releva un proiect de raport.  Documentul intocmit de Biroul de Supraveghere a Serviciilor Interne ONU (OIOS) releva ca sute de femei din Haiti si Liberia au fost motivate de saracie si foame pentru a face sex cu angajatii ONU, scrie BBC.  Femeile au fost platite cu bani, bijuterii, telefoane mobile si alte bunuri. In raport se mentioneaza ca in perioada 2008-2013 au fost depuse 480 de plangeri de exploatare sexuala si abuz. O treime din acuzatii se refereau la copii.   Proiectul de raport sustine ca "dovezile din doua tari unde exista misiuni de mentinere a pacii demonstreaza ca tranzactionarea sexului este comuna, dar putin raportata in misiunile de mentinere a pacii".  Agentiile de presa internationale au reusit sa obtina documentul si citeaza existenta plangerilor a 231 de persoane in Haiti in 2014. In document se mai arata ca unele femei au retinut insignele trupelor ONU pentru ca, in caz de neplata, sa le poata face publica infidelitatea prin intermediul retelelor de socializare.  Departamentele ONU pentru Operatiuni de Mentinere a Pacii si Sustinere pe teren nu au contestat concluziile raportului, insa au aratat ca in ultimii zece ani s-a constatat o crestere a numarului de trupe detasate in misiuni de mentinere a pacii si o scadere a acuzatiilor de exploatare si abuz sexual.