Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat, într-un discurs susţinut la sediul FMI, din Washington, că măsurile de stimulare ale instituţiei vor fi menţinute atâta timp cât va fi necesar, astfel încât oficialii zonei euro să fie convinşi că pot atinge ţintele privind inflaţia, informează Mediafax.  Totodată, Draghi a respins temerile că politicile BCE amplifică decalajul dintre bogaţi şi săraci, transmite MarketWatch.  Remarcile şefului BCE au temperat îngrijorarea din pieţele financiare că datele economice relativ pozitive din Europa vor determina banca să încheie programul de achiziţii lunare de obligaţiuni, în valoare de 60 de miliarde de euro, înainte de termenul stabilit, septembrie 2016.  "Am asistat la un efect substanţial al măsurilor noastre asupra preţurilor activelor şi încrederii în economie, dar ce contează în ultimă instanţă este să vedem un efect echivalent asupra investiţiilor, consumului şi inflaţiei", a spus Draghi.  BCE are ca obiectiv o inflaţie de aproape 2% în zona euro.  Luna trecută, inflaţia a stagnat în zona euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în cele şapte luni precedente a fost negativă. "Vom aplica programul integral, aşa cum am anunţat şi, în orice caz, până vom vedea o ajustare susţinută a evoluţiei inflaţiei", a spus Draghi.  Biroul european de statistică, Eurobank, a raportat miercuri o creştere de 1,6% a economiei zonei euro în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi de 0,4% faţă de trimestrul precedent. 

Cotidianul grec Kathimerini relatează că prim-ministrul Alexis Tsipras i-a scris lui Christine Lagarde, avertizând-o că Grecia nu va mai putea să facă plata programată către FMI în luna Mai, în valoare de 762 milioane de euro.  Pensiile și salariile funcţionarilor publici sunt datorate la sfârșitul lunii și în conformitate cu această ştire, Atena ar putea avea greutăţi în a le plăti. Chiar dacă reuşeşte totuşi să plătească pensiile şi salariile, pe 5 Iunie țară trebuie să facă o altă plată de 305 milioane de euro către FMI.  În cele două săptămâni după 5 iunie, există încă trei plăți, aducând totalul lunii Iunie către FMI la peste 1,5 miliarde de euro.

PUBLICITATE

Dacă Grecia nu poate să facă plata de 762 de milioane de euro către FMI în luna Mai este foarte probabil că Guvernul va lupta pentru a efectua plăți de două ori mai mare după o altă rundă de plata pensiilor și salariilor. Dar finanțele publice nu sunt singura problemă - presiunea apare şi în sectorul financiar. Potrivit Bloomberg, presiunile crează o situaţie delicată ca va ţine cu siguranţă capul de afiş al în următoarele câteva săptămâni.

Guvernele din zona euro analizează un plan de susţinere a economiei Greciei în eventualitatea în care ţara ar fi nevoită să iasă din zona euro, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, transmite Bloomberg.  Guvernul elen nu se aşteaptă să aibă nevoie de un astfel de ajutor. Premierul Alexis Tsipras a spus că nu ia în considerare ieşirea din zona euro şi se concentrează pe atragerea ajutorului necesar evitării intrării în incapacitate de plată   Chiar şi aşa, oficialii europeni analizează mecanisme de apărare a Greciei, atât politic cât şi economic, în eventualitatea ieşirii din uniunea monetară, pentru a proteja restul zonei euro, a spus una din surse.  "Întotdeauna există un plan B. Dar trebuie să te întrebi cine are capacitatea să intervină în evenimentul respectiv. Dacă începi să faci o listă îţi dai seama că este foarte scurtă", a spus Filippo Taddei, consilier economic al premierului italian Matteo Renzi.  Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat luni progresele Greciei în discuţiile referitoare la reluarea programului de susţinere financiară, dar oficialii europeni sunt încă îngrijoraţi că Tsipras ar putea să nu fie pregătit să accepte concesiile necesare unui acord.  Înainte ca finanţarea Greciei să fie reluată, statul elen trebuie să prezinte un program cuprinzător de reforme economice, să obţină acordul creditorilor instituţionali, sprijinul miniştrilor de Finanţe din zona euro, precum şi aprobarea Parlamentelor din statele membre. Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat luni că Grecia va rămâne fără lichidităţi în două săptămâni, dacă nu primeşte ajutor.  Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis ieri să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance - ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.  Decizia a venit în urma unui comunicat al miniştrilor europeni de Finanţe, în care aceştia recunosc dorinţa autorităţilor din Grecia de a îndeplini condiţiile de reluare a finanţării ţării.  Grecia mai are dreptul să primească 7,2 miliarde de euro din programul de asistenţă financiară de 240 de miliarde de euro, convenit cu zona euro şi FMI. În lipsa unui acord, deficitul de lichidităţi al Greciei este tot mai mare. Autorităţile de la Atena au fost nevoite în această săptămână să folosească 650 de milioane de euro din rezervele deţinute la FMI, pentru plata unei rate de 750 de milioane de euro către instituţia financiară. Parlamentari ai partidului conservator al cancelarului german Angela Merkel au început să susţină public că ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi cea mai bună soluţie atât pentru această ţară, cât şi pentru creditorii acesteia.

Amnistia pentru contributiile la sanatate anuntata de premierul Victor Ponta va fi valabila pentru toti contribuabilii care au de achitat contributii la sanatate pentru sume foarte mici, calculate in baza salariului minim pe economie, nu doar pentru cei care au dat statul in judecata, afirma fostul ministru delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu, citat de Agerpres.
"Inteleg ca va fi o Ordonanta de Urgenta pentru amnistierea pe ce a fost (plati datorate pana la 1 iunie 2015). Va fi valabila pentru toti contribuabilii, cel putin asa a reiesit din discutii. Subiectul a fost discutat in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei. O sa fie pentru toata lumea, pentru ca nu ai cum altfel. O sa mearga toti ceilalti sa dea statul in judecata si va fi un cost suplimentar pentru toata lumea", a declarat Florin Jianu.  In privinta implementarii noului Cod Fiscal, Jianu sustine ca trebuie sa se faca etapizat. "Trebuie sa fim echilibrati. Acum s-a deschis o cutie a Pandorei in care fiecare minister, fiecare agentie vine cu cate o idee de cum ar putea sa dea o scutire, cum ar putea sa dea zero TVA la nu stiu ce ... nu se poate, impactul este urias. Eu vad Codul Fiscal etapizat. Daca pentru anul viitor se scade cota standard de TVA la 20% si ramane neimpozitarea dividendelor, este de ajuns pentru mediul de afaceri", a mai spus Florin Jianu.  In opina sa, neimpozitarea dividendelor este cea mai inteligenta masura din intregul Cod Fiscal pentru ca lasa banii antreprenorului. "Daca o coroboram cu neimpozitarea profitului reinvestit inseamna banii pe care ii iei din dividende si ii reinvestesti in propria companie. Restul, ca vrem sa scutim tot ce inseamna taxe in Romania... intrebarea mea retorica este de ce nu au facut-o toate statele din lume, cum functioneaza statul fara taxe?", a subliniat Florin Jianu.  Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a anuntat, saptamana trecuta, ca a suspendat procesul de emitere si comunicare a deciziilor privind regularizarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2012 pana la clarificarea normelor legale aplicabile in cazul celor care, la finele anului trecut, nu aveau 18 ani impliniti si a celor pentru care baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate este mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara. (sursa Hotnews)

 

Un studiu recent arată că, după opt ani de la prăbuşirea băncii Lehman Brothers, eveniment considerat ca punct de plecare pentru criza mondială, instituţiile de credit din Europa rămân la fel de instabile. "Rezultatele obţinute de noi indică faptul că, în ciuda eforturilor de a asigura stabilitatea băncilor, unele dintre acestea sunt la fel de vulnerabile cum erau şi înaintea crizei. Este posibil că aceste instituţii să se prăbuşească", a spus economistul Nikos Paltalidis, citat de ziarul The Guardian, potrivit Business24.r.  "Am descoperit că, în cazul unui şoc economic sau financiar, aceste bănci vor înregistra pierderi care pot reduce nivelul de capital sub minimul stabilit de instituţiile cu rol de reglementare. Aceasta şi că urmare a faptului că nivelul capitalului social al celor mai mari instituţii de creditare din Europa este insuficient pentru a tempera efectele unei crize sistemice", arată cercetătorul Universităţii din Portsmouth.  Datele colectate de cercetătorii britanici arată că rezervele în obligaţiuni guvernamentale deţinute de băncile din zona euro au atins cel mai mare nivel din 2006 şi până în prezent. "Din rezultate devine evident că sistemul bancar european este extrem de vulnerabil, cu un risc ridicat de contagiune financiară. Înseamnă că noile reguli de capital nu au redus substanţial riscurile sistemice şi, prin urmare, este nevoie de politici suplimentare în vederea creşterii rezistenţei în sector", arată concluziile raportului.

Anchetatorii belgieni au cerut Comisiei Europene să ridice imunitatea diplomatică unor oficial din cadrul OLAF pentru că aceștia ar fi făcut înregistrări ilegale.  O înregistrare se referă la o conversație între Silvio Zammait, reprezentant al lui Dalli, și Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tabacco Council). În timpul discuției, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între Dalli și șeful lui Delfosse, transmite Malta Today. Un raport al comisiei de supervizare a OLAF arată că înregistrarea a fost făcută fără ca Zammir să știe.
"Acuzaţiile sunt grave. Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară", a susținut o sursă apropiată anchetei. Giovanno Kessler, șeful italian al OLAF ar putea fi tras la răspundere dacă se va dovedi că a ordonat interceptările. Kessler este acuzat și că  a deschis mai multe cazuri minore doar pentru a crește rata de succes a instituției. Conform aceluiași raport, el a deschis 423 de astfel de cazuri numai într-o zi, multe împotriva unor companii din România și Bulgaria în privința fondurilor europene. Acestea au fost trecute automat pe lista neagră chiar dacă anchetele împotriva lor au fost întrerupte și acum cer compensații pentru că au pierdut accesul la fondurile UE, scrie Mediafax.