Ministrul Finanţelor anunţa, pe 21 aprilie, că o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene va veni la Bucureşti în perioada 19 - 26 mai, pentru discuţii pe Codul fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu FMI şi Comisia Europeană.

 "În luna mai vor veni la Bucureşti. Între 19 şi 26 mai va avea loc la Bucureşti o misiune tehnică, discuţii tehnice pe Codul Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Au fost deja câteva acţiuni pe care le-am întreprins la întoarcerea de la Washington, măsuri care erau oarecum întârziate în programul cu FMI şi CE. O să le aflaţi. Trebuie discutate în Guvern şi aprobate", a spus Teodorovici.  Pe 16 aprilie, o delegaţie din România, condusă de Eugen Teodorovici, a fost la Washington, pentru a discuta cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.  Anterior, în perioada 27 ianuarie-10 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.  Premierul Victor Ponta a anunţat pe 9 februarie că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.  Potrivit premierului, acordul cu FMI a rămas în vigoare, iar cele două probleme nesoluţionate urmau să fie rediscutate în luna aprilie. România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. 

La sfârşitul lui 2014, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, se înregistra în Estonia (10,6%), Luxemburg (23,6%), Bulgaria (27,6%), România (39,8%) şi Letonia (40%). În 2013, România înregistra o datorie de 38% din PIB.  Un număr de 16 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (177,1%), Italia (132,1%), Portugalia (130,2%), Irlanda (109,7%), Cipru (107,5%) şi Belgia (106,5%).

În 2014, cheltuielile guvernamentale în zona euro se ridicau la 49% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 46,6% din PIB. În UE28, cheltuielile guvernamentale se ridicau, anul trecut, la 48,1% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 45,2% din PIB.

În cazul României, cheltuielile guvernamentale în 2014 se ridicau la 34,9% din PIB, iar veniturile guvernamentale la 33,4% din PIB. AGERPRES

"Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară va avea loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989.  Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafaţa totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice există numai complicitate cu beneficiarii despăduririlor abuzive, aşa cum ne indică chiar gestul recent al preşedintelui Klaus Iohannis se întoarcere către Parlament a legii care punea capăt monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie.  În Bucureşti avem ocazia, tocmai pentru că are loc cel mai amplu eveniment al societăţii civile de peste an, ONGFest (http://www.ongfest.ro/), să aducem problema pădurilor în agenda publică.  Vă aşteptăm aşadar la intrarea în Parcul Herăstrău de la Piaţa Charles de Gaulle", este mesajul postat pe pagina de Facebook a evenimentului din București.  Cu o săptămână înainte de protest, aproape 2.000 de oameni își anunțaseră prezența la evenimentul din Capitală.   Mitinguri sunt programate și la Alba-Iulia, Braşov, Cluj, Focșani, Iași, Ploiești, Oradea, Sibiu, Suceava, dar și la Viena, Paris sau Montreal. (sursa :realitatea.net)

BCE se bucură de independenţă în ceea ce priveşte mandatul şi atribuţiile sale. În acelaşi timp, unul dintre principiile de bază ale societăţilor democratice rezidă în faptul că orice instituţie independentă căreia i-a fost încredinţată o funcţie publică are obligaţia de a răspunde în faţa cetăţenilor şi a reprezentanţilor aleşi ai acestora pentru politicile aplicate. Prin urmare, asumarea responsabilităţii constituie o contraparte importantă a independenţei băncii centrale.

Angajamentul BCE privind asumarea responsabilităţii este ilustrat de decizia sa de a merge dincolo de obligaţiile statutare referitoare la raportările periodice. De exemplu, BCE publică un Buletin lunar, în locul raportului trimestrial care îi este solicitat, iar membrii Consiliului guvernatorilor susţin numeroase discursuri pe teme relevante pentru publicul larg. De asemenea, preşedintele şi vicepreşedintele BCE explică în detaliu, în cadrul conferinţelor de presă periodice organizate imediat după prima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din fiecare lună, evaluarea BCE privind situaţia economică şi motivele care stau la baza deciziilor de politică monetară.

Noile atribuții și responsabilități în materie de supraveghere ale BCE fac, de asemenea, obiectul cerințelor privind asumarea responsabilității. Citiți mai multe despre modalitatea de punere în practică a acestor cerințe pe website-ul privind supravegherea bancară.

În conformitate cu Statutul SEBC şi al BCE, BCE are obligaţia de a publica rapoarte trimestriale privind activităţile SEBC, precum şi o situaţie financiară săptămânală consolidată. În plus, BCE trebuie să elaboreze un Raport anual privind activităţile SEBC şi politica monetară pentru anul precedent şi cel curent. Raportul anual este supus atenţiei Parlamentului European, Consiliului UE, Comisiei Europene şi Consiliului European. În vederea îndeplinirii cerinţelor din Statut, BCE publică:  Buletinul lunar; Situaţia financiară săptămânală consolidate; Raportul anual.

Pe lângă acestea, BCE elaborează o gamă largă de alte publicaţii privind atribuţiile sale.

Aparţin ei în casa noastră ?

Aşa-zisul guvern al României, condus de un falsificator alogen (naum zis ponta) duce o politică de de-românizare bazată pe 3 puncte:

 

1.  Încurajarea emigrării românilor înafara ţării prin măsurile aberante luate (taxe de autor acum ??),  lipsa de verticalitate în faţa organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinţei de a redresa ţara cu adevărat şi nu în ultimul rand, prin tolerarea corupţiei.  Decât să îndure batjocură şi foame, oamenii pleacă. Că îşi fac rău pe termen lung atât lor cât şi ţării e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea României de români.

 

2. Încurajarea românilor din diasporă să rămână acolo unde sunt, cu condiţia să continue să trimită banii cu care guvernul marionetă s-a obişnuit, pentru a mai balanţa cât-de-cât, deficitul de cont al ţării. De parcă oamenii s-ar întoarce înapoi ca să cerşească – ce rusine!

 

3. Demararea în trombă a unui program de aducere în ţară a străinilor, având ca rezultat doar anul acesta, încetăţenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu.

 

Toate sunt îngrijorătoare căci puse laolaltă, dovedesc o agendă de depopulare a României, una aplicată prin cele mai insidioase mijloace.  Dacă-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de străini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credinţa, valorile şi tradiţiile noastre, anual şi încă ar fi rău destul. Se pare însă că prin amploarea activităţii, e vorba de ceva cu mult mai grav de atât:  Ce-ar fi dacă-am afla că membrii unei anumite etnii, primesc câteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili în România? Mai vin ei ca  contributori in societatea românească, sau ca stăpâni de-a gata ? 

A murit ...talent mare...