Grecia pregateste planuri drastice de nationalizare a sistemului bancar si de introducere a unei monede paralele in cazul in care eurozona nu va dezamorsa criza din negocierile actuale prin indulcirea conditiilor impuse Atenei scrie The Telegraph. "Daca va trebui sa alegem intre un faliment fata de FMI si un faliment fata de propriul nostru popor, e clar ce vom face", a spus un oficial de rang inalt.  Surse apropiate partidului Syriza au declarat publicatiei britanice ca Guvernul este determinat sa mentina pe linia de plutire serciviile publice si sa plateasca pensiile desi fondurile sale sunt pe cale sa se termine. Executivul elen ar putea fi fortat sa ia si masura fara precedent de a sari plata unei rate catre Fondul Monetar International.   Grecia nu are destui bani sa plateasca FMI 458 mil. euro pe 9 aprilie si mai trebuie sa acopere si platile curente pentru salarii si servicii sociale pe 14 aprilie, asta in cazul inca eurozona nu va fi de acord sa deblocheze urmatoarea transa din acordul provizoriu de bailout la timp.

"Suntem un guvern de stanga. Daca va trebui sa alegem intre un faliment fata de FMI si un faliment fata de propriul nostru popor, e clar ce vom face", a spus un oficial de rang inalt. "S-ar putea sa intram intr-un proces de reesalonare a transelor cu FMI. Acest lucru ar crea panica in piete si inseamna ca timpul se va scurge si mai repede", a declarat The Telegraph sursa citata.

Guvernul de stanga radicala al Syriza ar prefera sa aiba dispute doar cu creditorii europeni, dar a venit vremea primelor transe si acestea sunt datorate FMI. Desi partidul nu ar dori sa declanseze un faliment in raport cu FMI, totusi considera din ce in ce mai mult ca o alunecare intr-o situatie de pre-faliment este necesara ca o escaladare a conflictului pe care il are cu Bruxelles-ul si Frankfurt-ul.  Opinia Atenei este ca puterile creditoare europene nu au inteles inca peisajul politic schimbat dramatic dupa victoria Syriza din ianuarie si ca acestea trebuie sa faca multe concesii daca doresc sa previna o ruptura dezastruoasa in uniunea monetara.  "Ei vor sa ne treaca printr-un ritual de umilire si sa ne sechestreze. Ei incearca sa ne puna intr-o pozitie in care fie intram in incapacitate de plata fata de poporul nostru, fie semnam o intelegere care este politic toxica pentru noi. Daca aceasta este tinta lor, vor trebuie sa o faca fara noi", a declarat sursa. 

Într-un discurs ţinut la Atlantic Council, înaintea reuniunilor de primăvară ale Băncii Mondiale şi FMI care vor avea loc săptămâna viitoare, Christine Lagarde, a estimat că în acest an economia mondială va înregistra o creştere similară cu cea de anul trecut, 3,3%, un avans care, potrivit directorului FMI, nu este suficient pentru a şterge pagubele provocate de recesiunea globală.

'În urmă cu şase luni am atras atenţia asupra riscului unei noi mediocrităţi, o creştere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Astăzi trebuie să împiedicăm ca această nouă mediocritate să nu devină noua realitate', a spus Christine Lagarde. Potrivit directorului general al FMI, economiştii Fondului se aşteaptă la o creştere economică mai robustă în SUA şi Marea Britanie, precum şi la o îmbunătăţire a perspectivelor pentru zona euro. În schimb, FMI şi-a înrăutăţit estimările pentru multe economii emergente, inclusiv China, Brazilia şi Rusia. FMI urmează să publice marţea viitoare noile sale prognoze privind evoluţia economiei mondiale.

 

 

Christine Lagarde a mai spus că riscurile financiare la adresa economiei globale sunt în creştere, din cauza dobânzilor foarte mici, şi în unele cazuri chiar negative, care îi determină pe investitori să-şi asume riscuri mai mari şi pot conduce la supraevaluarea unor active. Cu toate acestea, directorul FMI crede că Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei ar trebui să continue politicile lor monetare relaxate, iar ţările care au spaţiul bugetar necesar ar trebui să cheltuie mai mult pentru stimularea cererii, inclusiv pentru infrastructură.  Lagarde a cerut de asemenea o creştere a colaborării cu noile instituţii financiare regionale, cum este Asian Infrastructure Investment Bank propusă de China, precum şi pentru reforma drepturilor de vot la FMI pentru a da economiilor emergente o putere de vot mai mare în cadrul instituţiei.

La 02 februarie 1905 în Rusia, la St.Petersburg, s-a născut filozoafa  şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum, cunoscută în  lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand, care a decedat în luna martie 1982 la New York. Cuvintele acestei scriitoare nicicând nu s-au  potrivit mai bine, ca în aceste vremuri:
,,Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii  aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii  se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când  vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită  şi influența lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te  protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi
împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar  onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără  teama de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti este  condamnată."
Ayn Rand (1950)

Parlamentul Greciei a votat  înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele în care guvernul elen a semnat, în 2010, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cele două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro. "După cinci ani de tăcere în Parlament, în privinţa principalelor probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi iniţiem un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări", a declarat premierul elen Alexis Tsipras. Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor, precum şi consecinţele implementării reformelor care au fost asociate programelor de asistenţă financiară. Printre aspectele ce vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009 - care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării -, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.   Fostul premier elen, Antonis Samaras, acum lider al opoziţiei, îl acuză pe Tsipras că, prin înfiinţarea comisiei, nu face altceva decât să distragă atenţia publicului de la probleme presante cu care se confruntă economia naţională.   Înfiinţarea comisiei parlamentare menţionate vine într-un moment în care Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea acesteia de adoptarea şi implementarea unor reforme.   Pe de altă parte, viceministrul grec de finanţe, Dimitris Mardas, susţine că Germania, cel mai mare creditor al Greciei, îi datorează Atenei 279 de miliarde de euro, despăgubiri pentru ocupaţia nazistă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Berlinul a respins în mai multe rânduri cererile noului guvern de la Atena, afirmând că problema despăgubirilor de război a fost rezolvată o dată pentru totdeauna.    Statele Unite îi cer Greciei să finalizeze programul de reforme "care să merite sprijinul creditorilor".  Trezoreria SUA a informat luni seara, după o întrevedere la Washington între ministrul elen al finanţelor, Yanis Varoufakis, şi subsecretarul Trezoreriei pentru probleme internaţionale, Nathan Sheets, că Grecia trebuie să se angajeze într-un proces de negocieri tehnice cu partenerii săi internaţionali pentru finalizarea programului de reforme care să merite sprijinul financiar în timp oportun din partea creditorilor". (A.V.)

Șeful Guvernului a anunțat că, de la 1 iunie, taxa pe valoarea adăugată pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, va fi redusă de la 24% la 9%. De asemenea, de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, guvernul dorește reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%.   "I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul", a declarat oficialul european, în urma discuției de la guvern cu premierul Victor Ponta. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat miercuri, 8 aprilie, la București că există îngrijorări la Bruxelles legate de planurile Guvernului României din noul Cod Fiscal. ​„Am comunicat Primului Ministru o serie de îngrijorări legate de planurile Guvernului pentru noul Cod Fiscal prin care se vor reduce substanțial ratele de TVA, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene ar urma să aibă un efect negativ fiscal substanțial”, a declarat Dombrovskis într-o conferință de presă comună cu premierul Victor Ponta și Ministrul Muncii, Rovana Plumb.  In plus, această propunere nu este în linie cu recomandările generale ale Comisiei Europene în privința politicilor fiscale pentru care, în general, recomandăm să se micșoreze presiunea pe impozitarea muncii în special cea salariile mici, către baze de impozitare care afectează mai puțin creșterea economică, inclusiv consumul.  În orice caz, a subliniat acesta, Comisia este dispusă la discuții detaliate cu Guvernul Românie, pentru a identifica măsurio compensatorii și a găsi cea mia bună variantă pentru a asigura finanțe publice sustenabile în România.

Comisia Europeană doreşte să înfinţeze în timpul mandatului lui Jean-Claude Juncker o Uniune Energetică Europenă care va avea drept principal scop să fugă ruşi, de gazul şi de energie furnizate de aceştia. Se urmăreşte consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de terţi (în special cu ruşii), dezvoltarea surselor de energie indigene în spaţiul comunitare, diversificarea surselor de energei, mai ales petrol şi gaze naturale, şi consolidarea comunităţii energetice. Cum se traduc în practică aceste dorinţi: toţi europenii vor plăti acelaşi tarif la gaze şi curent, indiferent dacă e român, neamţ sau luxemburghez, se elimină producătorii ineficienţi, se interconectează mai bine statele cu conducte şi reţele electrice, se uşurează accesul la surse energetice. În final, se va ajunge la creşterea securităţii energetice pentru toată Uniunea şi se vor elimina fricile cauzate de toanele ruşilor care închid robinetul ori de câte ori se supără sau nu se înţeleg cu ucrainenii.

Acest plan este foarte generos dar comportă câteva observaţii. Puterea energetică diferă de la stat la stat. Unele sunt furnizoare de securitate energetică iar altele sunt consumatoare. România se află într-o postură fericită. În acest an, importurile de gaze ruseşti tinde spre zero şi la electricitate este un exportator net. În plus, are un potenţial ridicat de creştere a resurselor, prin punerea în valoare a zăcămintelor din Marea Neagră. Din această cauză, la negocierea formării Uniunii Energetice Europene, România trebuie să pună câteva condiţii, pentru că preţul utilităţilor se va egaliza pe întreg întinsul spaţiului comunitar însă veniturile vor fi diferite de la stat la stat.