Guvernul grec al stangii radicale a anuntat ca a trimis luni Parlamentului un proiect de lege  consacrat luptei impotriva saraciei si care prevede furnizarea gratuita de energie electrica, bonuri de masa si un ajutor pentru locuinte in cazul familiilor cele mai sarace, scrie AFP.  Potrivit unui document guvernamental transmis presei, "primul proiect de lege depus la parlament, simbolic si in realitate, prezinta actiuni care vizeaza confruntarea cu criza umanitara", formula devenita un element retoric al noului guvern grec pentru a desemna dificultatile sociale ale tarii, dupa sase ani de recesiune (2008-2013).  Prin acest proiect, premierul Alexis Tsipras incearca sa isi puna in practica promisiunile electorale, dupa concesiile facute saptamana trecuta creditorilor Greciei pentru a obtine prelungirea ajutorului financiar al tarii.   Legea, care va fi examinata in comisii inainte de a fi votata, prevede racordarea la curent a locuintelor care nu au putut sa isi plateasca facturile si furnizarea gratis de pana la 300 kw pe an.  Pana la 30.000 de familii vor primi un ajutor de locuinta cuprins intre 70 si 220 de euro in timp ce 300.000 de persoane vor primi bonuri de masa.  Costul acestor masuri sociale, in conditiile in care Atena s-a angajat sa-si pastreze echilibrul bugetar pentru a-si putea onora obligatiile financiare din martie, nu a fost precizat.   Guvernul a afirmat recent ca aceste masuri au un cost redus si pot ajuta la relansarea consumului.

UE- cea mai mare pacoste pentru Europa

Dezvoltatorul imobiliar spaniol Martinsa-Fadesa, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de profil, nu şi-a mai revenit din şocul imploziei bulei imobiliare din 2008 şi ar putea anunţa una dintre cele mai mari lichidări judiciare din ultimii ani din Europa, scrie Le Figaro.  Martinsa-Fadesa, căruia în România criza i-a spulberat planurile de a construi peste 7.000 de locuinţe în apropierea Bucureştiului, a anunţat pentru luni convocarea unui consiliu de administraţie extraordinar pentru studierea posibilităţii unei lichidări judiciare. Pasivul companiei ajunge la 6,5 miliarde de euro, iar activele la 2,4 miliarde de euro, potrivit presei spaniole.   Grupul, unul dintre liderii sectorului de imobiliare din Spania şi simbolul exceselor care au dus la implozia bulei imobiliare, a fost declarat ca fiind în incapacitate de plată în vara anului 2008. Însă în martie 2011 Martinsa-Fadesa anunţa că a ajuns la un acord cu creditorii pentru refinanţarea datoriilor.  Potrivit presei, dezvoltatorul nu şi-a putut onora obligaţiile, i-ar creditorii şi-au pierdut răbdarea.  Spargerea bulei imobiliare a aruncat economia spaniolă într-o recesiune severă care a împins rata şomajului la cote record. Aproape unul din patru spanioli este şomer.

   

 

Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat prelungirea cu patru luni a programului de salvare, dar finanţarea va fi furnizată abia după aprobarea planului economic detaliat al guvernului de stânga de la Atena.   Citeză – BNR -  a explicat că situaţia din Grecia rămâne problematică, având în vedere că executivul elen trebuie să vină într-un timp scurt cu soluţii la chestiuni care nu au putut fi rezolvate în ultimii ani.  "Dacă nu se ajungea la un acord, luni a fost bank holiday în Grecia, de lăsata secului, dar probabil că marţi nicio bancă din Grecia nu mai era deschisă", a continuat Cinteză.  Oficialul BNR recunoaşte că posibilitatea ca băncile elene să nu mai primească finanţare de la BCE, în cazul în care nu se ajungea la un acord politic, ar fi afectat şi situaţia România, astfel că BNR a avut zilnic teleconferinţe cu Autoritatea Bancară Europeană şi autoritatea de supraveghere din Grecia.  El a arătat că banca centrală este interesată să cunoască situaţia financiară a acţionarilor băncilor pentru a fim siguri că aceşti pot oferi sprijini instituţiile de credit locale.  "Capitalul grecesc are o cotă destul de mare în România, de aproximativ 13% (procent din total active - n.r.). Doar o bancă cu cotă de 0,5% (Bank of Cyprus -n.r.) am văzut ce show a creat, de înnebunisem", a mai spus Cinteză.  Cota capitalului grecesc este de 17,6% din totalul capitalului din sistemul bancar şi de 21,8% din total capital străin.  Cinteză a precizat imediat că situaţia băncilor cu capital grecesc este mult diferită faţă de cea a Bank of Cyprus, atât din perspectiva situaţiei financiare, cât şi a statutului juridic, băncile cu capital grecesc fiind subsidiare autorizate şi supravegheate de BNR.  "Avantajul pe care îl are România este că băncile cu capital grecesc sunt subsidiare. Media de solvabilitate e de 16%. Au o calitate a activelor bună şi o provizionare foarte bună (...) Toate au fost finanţate de mamă foarte mult. Au titluri de stat care le-ar permite să facă lejer faţă unor retrageri masive de lichditate. Calitatea activelor e atât de bună încât sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze şi ca împrumutător de ultimă instanţă", a adăugat şeful Supravegherii din BNR.  În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).

Aproximativ două sute de mineri, care s-au blocat de luni în subteran la exploatarea de uraniu Crucea si continua  protestul. Minerii ameninţă că vor intra în greva foamei. Aceştia aşteaptă ca revendicările să le fie soluţionate. Aproximativ două sute de mineri sunt blocaţi în subteran, atât în zona troiţei din mina Crucea, care nu e în zona de exploatare şi în mina Botuşana, în zona de exploatare. De asemenea, alţi angajaţi protestează în zona atelierelor.  Minerii susţin că aşteaptă ca până  marti 3/04/2015 la ora 14.00 să li se rezolve solicitările, în caz contrar, protestul se va radicaliza şi vor intra în greva foamei. Mai mult, aceştia intenţionează să-şi ia alături de ei, în subteran, soţiile sau copiii.  Protestatarii doresc punerea în aplicare a protocolului semnat în 30 ianuarie cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.  Directorul Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, urmează să discute, marţi dimineaţă, la Ministerul Energiei, cu Andrei Gerea, soluţii pentru încetarea conflictului.  Printre revendicările minerilor se numără cele legate de salarizare, asigurarea de bilete de tratament şi schimbarea bazei de calcul a pensiilor, în condiţiile în care speranţa de viaţă a unui miner din acest domeniu este uşor peste 50 de ani.  Ioan Moraru a precizat cî această creştere salarială solicitată de mineri poate fi pusă în aplicare doar dacă se modifică, prin Hotărâre de Guvern, cadrul legal.  Minerii solicită demiterea conducerii Companiei Naţionale a Uraniului, dar şi a sucursalei Suceava şi cer premierului Victor Ponta, ministrului Energiei, Andrei Gerea şi ministrului pentru dialog social, Liviu Pop, să vină să discute cu ei.

Sectorul energetic din Bulgaria se află în pragul unui colaps financiar şi este nevoie de măsuri imediate pentru redresarea lui, a declarat ieri ministrul Energiei de la Sofia, Temenujka Petkova, scrie Novinite. Şefa Energiei a apreciat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, dar nu a precizat natura acestor măsuri.  Petkova a afirmat că National Electric Company (NEK), companie energetică de stat, are datorii de 600 milioane leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de societăţi americane şi de 1,2 miliarde leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii ca să reducă nivelul arieratelor.  Mai mult: guvernul bulgar intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova.   Domnia sa a subliniat că liberalizarea pieţei de energie (estimată să fie gata până la sfârşitul acestui an) va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă sectorul: "Liberalizarea pieţei va aduce transparenţă, iar fiecare gospodărie din Bulgaria va putea să-şi aleagă furnizorul de electricitate dorit". La rândul lui, guvernul se va strădui să împiedice creşterea tarifelor la energie.  Temenujka Petkova a iterat sprijinul Bulgariei pentru înfiinţarea unei Uniuni Energetice în UE, care ar putea creşte gradul de independenţă energetică în spaţiul comunitar şi va duce la intensificarea concurenţei.

O nouă scurgere radioactivă a fost detectată, duminică, la centrala nucleară japoneză Fukushima, anunţă compania Tepco, potrivit Japan Times.  Autoritatea de Reglementare în domeniul Nuclear a confirmat scurgerea radioactivă, precizând că se înregistrează concentraţii mari de stronţiu 90 în apa folosită la sistemele de răcire, infomează Japan Times.   Apa de la centrala Fukushima se scurge în ocean.  În urmă cu patru ani, o explozie a fost auzită la centrala nucleară Fukushima, din nord-estul Japoniei.Mai mulţi angajaţi au fost răniţi în urma exploziei care s-a auzit la reactorul 1 de la centrala nucleară de la Fukushima.