Grecii aleg, pe 25 ianuarie, între faliment şi austeritate. Sondajele de până acum sugerează că elenii ar prefera soluţiile propuse de partidul de extremă stânga, Syriza, care doreşte renegocierea pachetului de sprijin financiar, prin care troika formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a pus la dispoziţia Greciei bailout-uri în valoare de 250 de miliarde de euro. Nemulţumirile sunt legate de măsurile de austeritate cerute, la schimb, de partenerii internaţionali, măsuri care au împiedicat falimentul statului, dar au deteriorat standardele de viaţă ale cetăţenilor. Pe de altă parte, în absenţa acestor bani, Grecia riscă din nou falimentul, având o datorie publică foarte mare şi neavând resurse pentru a-şi onora creditorii. Inedită este şi poziţia Germaniei care susţine că perioada în care Europa era nevoită să ajute Grecia, de frica unei contagiuni în zona euro, a trecut. În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.

Raportul IAB pe scurt:

• Intre finele anului 2013 si noiembrie 2014, numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria veniti in Germania a sporit cu 120.000 de persoane. Pana la finele anului 2014, acesta nu va depasi 130.000 de persoane. In 2015, se estimeaza un plus de 100.000-150.000 de persoane.
• Intre finele anului 2013 si octombrie 2014, numarul angajatilor (excluzandu-se intreprinzatorii sau asa-numitele PFA-uri) din Romania si din Bulgaria a crescut cu 125.000 de persoane. Cota de ocupare a acestei forte de munca crescuse in octombrie 2014 cu 13% fata de anul anterior, la 56%, iar somajul a scazut cu 2,2%, de la ridicarea restrictiilor de libera angajare in Germania. In octombrie 2014, somajul a fost mai mic cu 0,7% decat cel al celor zece tari aderate la UE in 2004 si cu 5,4% mai mic decat cel al strainilor din Germania, in general. El a fost insa cu 1,9% mai mare decat cel al somajului mediu din Germania, care ii include pe straini si pe autohtoni.
• Numarul asistatilor sociali din Bulgaria si Romania, „in ciuda dezvoltarii pozitive a pietei muncii“, a crescut intre finele anului 2013 si septembrie 2014 cu 26.900 de persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 3,2%. Acestora li se alatura si asa-numitii „Aufstocker“, adica 7.800 de persoane care lucreaza, insa castigurile nu se ridica la limita existentei, asa ca mai incaseaza si ceva bani de la stat.
• Somerii si asistatii sociali din Bulgaria si Romania sunt mai putini la sate si in orasele mici decat in marile orase din nordul Germaniei.
• Mai putini bulgari si romani primesc alocatie pentru copii decat este media primirii acestei alocatii in randul populatiei din Germania.
• Romanii si bulgarii sunt angajati in special in domeniul serviciilor diverse (18%), urmat de domeniul hotelier/gastronomie (16%), agricultura (11%), industria prelucratoare (10%), constructii (9%), comert (8%), transport (7%), sanatate (7%) etc.
• Romanii si bulgarii primesc salarii in general mai mici. La finele anului 2013, un angajat full-time din Romania primea in medie 1.882 euro brut (net, adica in mana, ramanand cca 1.200 de euro). Bulgarul primea aproape la fel, 1.888 euro brut. Media castigurilor unui strain in Germania este insa de 2.514 euro brut, iar a unui cetatean german de 2.995 euro, inainte de scaderea impozitului pe venit, a asigurarilor sociale etc., care pot ajunge la cca 35% din salariul pe hartie. Salariile romanilor si bulgarilor cresc insa de la an la an, se remarca in raportul IAB, armonizandu-se cu restul salariilor primite de imigranti si autohtoni.

 

Preşedintele ceh Milos Zeman, deseori criticat în ţara sa pentru orientarea prorusă în dosarul ucrainean, s-a pronunţat sâmbătă împotriva unei "idealizări" a Ucrainei, apreciind conflictul din estul acestei ţări ca fiind un "război civil".  "Mulţi oameni prost informaţi idealizează Ucraina. Ei cred că se întâmplă ceva precum Revoluţia de Catifea (care a dus în 1989 în mod paşnic la prăbuşirea regimului comunist de la Praga)", a declarat Zeman pentru publicaţia Pravo, recunoscând totodată că opiniile sale privind Ucraina şi Rusia i-au erodat cota de popularitate.

Cota sa de popularitate a scăzut de la 58% în octombrie la 37% în noiembrie. "Maidanul nu a fost o revoluţie democratică", a continuat Milos Zeman, referindu-se la protestele proeuropene care au dus în februarie la înlăturarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici.  "Consider că în Ucraina are loc un război civil", a insistat şeful de stat ceh, în contextul în care Rusia, care a anexat în martie Peninsula ucraineană Crimeea, este acuzată că a organizat şi înarmat rebeliunea prorusă din estul ţării.  Zeman, ale cărui afirmaţii sunt în contradicţie cu opinia majorităţii liderilor occidentali, a profitat de ocazie pentru a-l califica pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko drept "preşedintele păcii", Arseni Iaţeniuk rămânând în opinia sa "premierul războiului".  Iaţeniuk "nu vrea soluţia paşnică recomandată de Comisia Europeană, ci vrea rezolvarea prin forţă a problemei, ceea ce ar conduce la o restabilire a sprijinului Rusiei pentru separatişti", a afirmat Zeman.  În trecut, preşedintele ceh s-a declarat susţinătorul neutralităţii Ucrainei, fără a-şi ascunde scepticismul faţă de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Ucraina, care speră să depună o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană în 2020, se confruntă cu un conflict sângeros soldat cu peste 4.700 de morţi de la începutul său în aprilie 2014, precum şi cu o gravă criză economică.

In cursul interviului acordat revistei franceze L'Express, Iohannis a fost intrebat daca doreste aderarea Romaniei la Spatiul european de libera circulatie (Schengen). "Da, acest lucru probabil se va intampla. In ultimii ani, au existat multe discutii pe aceasta tema si privind factorii care blocheaza aderarea Romaniei. Ce este de facut? Initial, Tratatul Schengen era in principal de ordin tehnic, dar, treptat, a devenit un subiect politic. Daca se doreste o singura Europa, trebuie sa se revina la filosofia initiala" in privinta criteriilor de admitere in Schengen, a explicat Klaus Iohannis, informeaza Mediafax.  Presedintele Klaus Iohannis sugereaza, intr-un interviu acordat publicatiei franceze L'Express, ca ar fi necesara schimbarea Guvernului, pledand, din anul 2015 ori dupa alegerile parlamentare din 2016, pentru un Executiv care sa lucreze in acelasi sens cu el. In cursul interviului acordat revistei L'Express, Iohannis a fost intrebat care poate fi rolul presedintelui Romaniei in contextul coabitarii cu primul-ministru....Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie a realizat un studiu pentru a vedea in ce masura sunt romanii nostalgici dupa era comunista si in ce masura si-ar dori sa il mai aiba presedinte din nou pe Nicolae Ceausescu. Rezultatele sunt surprinzatoare, Ceausescu l-ar fi invins pe Iohannis la alegerile prezidentiale.  Pare greu de crezut dar daca ar candida acum la presedintie Nicolae Ceausescu ar obtine un scor de 66%, atat de mare este inca popularitatea dictatorului in randul romanilor, cu toate ca sunt mai putini cei care cred ca in comunism traiau mai bine decat acum.  "46% dintre romani considera ca astazi traiesc mai rau decat inainte de 1989. 35% dintre aceeasi romani considera ca ar trai mai bine daca nu s-ar fi produs evenimentele din 1989, pe care sondajul se fereste sa le taxeze drept revolutie. Corolarul acestei ample cercetari de piata este constituit de insatisfactia romanilor fata de modul in care isi fac treaba institutiile democratice. Din aceasta perspectiva, pe ultimele locuri in privinta increderii, se plaseaza Parlamentul si Guvernul, in timp ce, prima pozitie este ocupata de Armata. Daca ar fi sa luam in calcul acest criteriu, am putea ajunge, Doamne fereste, la concluzia ca daca Armata ar da acum o lovitura de stat, romanii ar aplauda, pur si simplu, aceasta nenorocire", precizeaza Sorin Rosca Stanescu pe corectnews.ro.  In finalul articolului sau fostul senator se intreaba ce ar putea face Klaus Iohannis ca sa ii convinga pe romani sa nu il mai vrea sa il voteze pe Ceausescu. "A esuat cu adevarat clasa politica? Are vreo posibilitate Klaus Iohannis, catre care acum se indreapta cele mai multe sperante, sa indrepte lucrurile? Cum sa procedeze ca Nicolae Ceausescu sa nu mai fie reales?", conchide Sorin Rosca Stanescu.

Cercetatorii Americani au studiat 31 de tipuri de cancer si au descoperit ca 22 dintre acestea, inclusiv leucemie, cancer de pancreas, osos, testicular, ovarian sau la creier, se pot explica in principal prin aceste mutatii accidentale – in fapt, un ghinion biologic.  Celelalte noua tipuri, inclusiv cancerul colorectal, cancerul de piele, cancerul pulmonar la fumatori, sunt mai puternic influentate de factori ereditari sau de mediu.  Per total, ei au atribuit 65% din incidenta cancerului mutatiilor accidentale in gene care pot determina dezvoltarea cancerului.   “Cand cineva se imbolnaveste de cancer, vor sa stie de ce”, a declarat medicul oncolog dr. Bert Vogelstein, de la facultatea de medicina Johns Hopkins din Baltimore, cel care a coordonat studiul publicat in revista de specialitate Science alaturi de biomatematicianul Cristian Tomasetii.  “Vor sa creada ca exista un motiv. Si motivul real in multe cazuri este nu faptul ca nu te-ai comportat corespunzator sau ca ai fost expus unei influente de mediu daunatoare, ci pentru ca esti ghinionist. Ai pierdut la loterie”, a spus el.  Tomasetti a afirmat ca mutatiile daunatoare au loc “doar din intamplare si din niciun alt motiv” atunci cand celulele stem se divizeaza in diverse testuturi din corp. Potrivit acestuia, studiul indica faptul ca schimbarea stilului de viata sau a obiceiurilor nesanatoase precum fumatul ar putea ajuta la prevenirea anumitor cancere insa ar putea fi complet inutile in cazul altora.  “Prin urmare, ar trebui sa ne concentram cercetarile si resursele mai mult pe gasirea unor modalitati de a detecta aceste cancere in stadiile incipiente, cand pot fi tratate”, a completat el.  Cercetatorii au inventariat numarul cumulat de diviziuni ale celulelor stem dintr-un tesut – de exemplu in colon sau in plaman – si au comparat acest rezultat cu riscul de cancer in acel tesut. In general, tesuturile in care au loc mai multe diviziuni – crescand astfel probabilitatea mutatiilor accidentale – sunt mai expuse la tumori.  Studiul nu a evaluat toate tipurile de cancer. Cancerul de san si cel de prostata au fost excluse, pentru ca cercetatorii nu au putut evalua ratele de divizune.

"Amenințarea existențială la adresa euro a fost depășită", declara în 2013 fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iar președintele francez François Hollande a mers mai departe declarând în cadrul unei vizite în Japonia:  "Trebuie să înțelegeți, este depăşită criza din Europa. Criza monedei euro este suportabilă pentru că piețele financiare nu sunt în panică. Uniunea monetară nu mai poate fi amenințată pe termen scurt, dar rămâne vulnerabilă.”  Sigur că situația de conflict de astăzi este diferită de cea din 2011 sau 2012. Irlanda și Portugalia sunt două dintre țările lovite de criză care au decis să renunţe la protecția fondului de ajutor din zona. Economia Spaniei se reinventeaza, scrie Die Welt.  Dar chiar înainte de alegerile eșuate din Grecia, în condiţiile în care era și este evident că populistulul Alexis Tsipras apăre câștigător în sondaje, a apărut o problemă fundamentală care rămâne nerezolvată: Cum poţi proceda pentru a face compatibilă o ţară aflată în criză permanent cu politică de membru într-o uniune monetară?   În cazul țărilor aflate în criză, s-au adoptat  programe de ajustare structurală. Doctrina a fost fără echivoc: țări, în special democratice, pot interveni pentru scurt timp în cazuri individuale sau în situații de urgență, dar se crează situaţii fără precedent în suveranitatea economică și fiscală a acestor state lovite de recesiune.   Cancelarul german s-a exprimat în privinţă acestui ajutor. "Politica de dezvoltare poate fi doar de succes în cele din urmă, în cazul în care procesul este controlat la nivel național", a declarat Angela Merkel în 2010 în fața Adunării Generale a ONU. Această perspectivă ar trebui să învingă toate problemele aparute în zona euro.  Situaţia nu este nici pe departe rezolvată, iar evoluţiile politice din Grecia arată faptul că nu există o corelare între factul economic şi politic, iar perspectiva venirii la putere a formaţiunii de extremă stânga Syriza şi deja anunţata renunţare a acesteia la ajutoarele financiare internaţionale este în totală contradicţie cu o echilibrare a politicilor fiscale la nivelul monedei euro