Aproape toată lumea vorbeşte despre iminenţa introducerii unei franşize sau a modificării preţului pentru asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor, însă nimeni nu îşi asumă încă oficial măsura. Mai mult, directorul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi-a schimbat radical discursul în ultimele luni şi afirmă că nu are cunoştinţă despre vreo discuţie în sensul modificării condiţiilor de preţ, deși, în vară, într-un interviu pentru Capital, Nicoleta Radu Neacşu a arătat că poartă discuţii cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în sensul introducerii unei franşize de 10% la asigurarea obligatorie a locuinţei. Directorul PAID spunea atunci că e luată în calcul şi modificarea preţului. Franşiza este un instrument des folosit pe piaţa asigurărilor de locuinţă. Presupune ca asiguratul să îşi asume o parte din daună. În cazul concret al poliţei PAID, cu o valoare asigurată de 20.000 de euro, ar însemna ca, în caz de daună totală, PAID să plătească doar 18.000 de euro, restul de 2.000 rămânând în sarcina asiguratului. Mai mult, asumarea unei franşize presupune că asiguratul nu va fi despăgubit pentru daune mai mici decât valoarea acesteia. În cazul PAID, dacă locuinţa asiguratului suferă daune mai mici de 2.000 de euro, acesta nu va primi niciun ban. O adresă trimisă  în luna iulie de Autoritatea de Supraveghere Financiară către Comisia Economică din Camera Deputaţilor arată clar că introducerea unei franşize, cu alternativă majorarea preţului pentru cei care nu doresc franşiză, sunt măsuri absolut necesare pentru funcţionarea în condiţii legale a PAID.  „Ca urmare a analizării de către autoritatea de supraveghere a dificultăţilor în care se află PAID, situaţie determinată de nivelul capitalurilor proprii, care permite subscrierea unui volum de prime de aproximativ 21 de milioane de euro (1,2 milioane de poliţe la actualul tarif), precum şi de lipsa de corelare între tariful de primă stabilit pentru această asigurare şi costul reasigurării, ASF a identificat ca posibilă soluţie de viabilizare a activităţii acestei entităţi introducerea unei franşize de 10% din limita de răspundere pentru riscul de cutremur, cu oferirea posibilităţii asiguraţilor de a putea opta pentru asigurarea fără franşiză, dar la un tarif majorat cu 50%“, arată documentul consultat de Capital. Directorul PAID susţine că nu ştie despre această adresă şi că nu a contribuit la realizarea ei. „Este responsabilitatea ASF“, a declarat Neacşu la Forumul Internaţional de Riscuri Catastrofale. Din adresa ASF reiese că Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar putea funcţiona, în acest moment, în afara normelor de prudenţialitate impuse de ASF. Documentul conceput de ASF la finele lunii iunie arată că entitatea care se ocupă cu gestionarea asigurărilor obligatorii de locuinţă avea un nivel al capitalurilor proprii care îi permitea să subscrie maximum 1,2 milioane de poliţe la actualul nivel de preţ. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii august, PAID avea în portofoliu aproximativ 1,6 milioane de poliţe, cu mai mult de 400.000 peste nivelul acceptabil conform normele ASF. Reamintim că, din motive asemănătoare, companii private, cum sunt Astra sau Carpatica, au fost puse în proceduri de redresare financiară. Pentru ca PAID să funcţioneze acum în condiţii de legalitate şi prudenţialitate, ar fi fost necesară o majorare de capital care, după  cum ne-a spus chiar directorul PAID, nu a avut loc.(sursa mediafax)

Ce spune BNR - In contextul derulării exercițiilor de testare la stres la nivel european, BNR precizează că subsidiarele grupurilor bancare cuprinse în această evaluare, care operează pe piața românească, au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate. Mai mult, rezultatele exerciţiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent în Raportul asupra stabilității financiare (având la bază un scenariu de recesiune economică severă și o depreciere puternică a monedei naţionale în următorii trei ani), evidențiază un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu încadrare în limitele reglementate la nivel internaţional”, se arată în comunicatul BNR. Recentul raport al Băncii Centrale privind stabilitatea financiară arăta că avem un sistem bancar solid, care rezistă la șocuri, dar care nu acordă credite companiilor, iar creșterea economică încetinește. De asemenea, raportul indică și care este ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc: 23% capital austriac și 19,5% grecesc, în vreme ce capitalul românesc are o pondere de 20%.

 Presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, afirma, intr-o scrisoare adresata presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ca repetarea problemelor semnalate la votul din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania ar constitui o "incalcare flagranta a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene iar castigatorul unor asemenea alegeri nu ar beneficia de legitimitate democratica".
"De aceea, va rog in mod insistent sa interveniti in zilele ce urmeaza pe langa Guvernul Romaniei, astfel incat toti cetatenii stabiliti in strainatate sa poate exercita dreptul de vot prevazut de lege", se arata in finalul acestei scrisori.  Gunther Krichbaum acuza "grave probleme in desfasurarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania, in sectiile de vot din strainatate" dar si, in mod eronat, o reducere "drastica" a numarului de sectii de vot in strainatate. In realitate, numarul acestora a fost acelasi ca in 2009.

Totodata, presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag constata cu ingrijorare ca pentru orice observator al situatiei politice din Romania este "evident faptul ca in acest caz nu este vorba doar de dificultati aleatorii in organizarea alegerilor, ci de o impiedicare voita a exprimarii votului din partea Guvernului Ponta, lucru inacceptabil pentru un stat membru al Uniunii Europene care trebuie criticat de catre Comisie".

Presa internaţională a dedicat un spaţiu amplu alegerilor prezidenţiale din România. Jurnaliştii străini notează că premierul Victor Ponta a câştigat primul tur al scrutinului, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis. Presa straină apreciază că jocul rămâne însă deschis.
Jurnaliştii de la Reuters îi fac un portret lui Victor Ponta, despre care scriu că este un fost procuror, pasionat de cursele de raliu, devenit premier.
"Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis, un primar etnic german susţinut de două partide de dreapta, cu care se va confrunta în turul doi, la 16 noiembrie", notează Reuters.  Ziariştii de la Bloomberg citează date ale Biroului Electoral Central şi scriu că Victor Ponta se situează înaintea lui Klaus Iohannis. Cristian Ghinea de la Centrul Român de Politici Europene, a declarat, citat de Bloomberg, că "lupta din runda finală va fi una destul de strânsă". Potrivit agenţiei germane de presă DPA, campania pentru turul doi ar urma să se concentreze tot pe corupţie, o problemă care afectează România şi îi aduce critici din partea Uniunii Europene.  Deutsche Welle notează că Victor Ponta a promis că va reduce taxele şi va creşte pensiile, subliniind nevoia de a menţine relaţii bune atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu China.

 

 

 

Zeci de alegători au intrat cu forţa, duminică seară, cu foarte puţin timp înainte de închiderea urnelor, în Ambasada din Paris pentru a putea vota, în condiţiile în care, potrivit legii, după ora 21.00 (ora Franţei), votul este permis persoanelor aflate în incinta secţiei de votare. Sute de persoane, majoritatea tineri, protestează la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) faţă de organizarea alegerilor în străinătate. Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, pentru „proasta organizare” a alegerilor în străinătate şi a cerut Biroului Electoral Central (BEC) să prelungească programul de vot la secţiile din diaspora pentru a-şi putea exercita dreptul de a alege toţi cei care stau la cozi....Românii care așteptau să voteze au fost dați afară din Consulatul României din Torino. Sute de oameni se mai aflau, la ora închiderii urnmelor, la poarta instituției. Au început să strige:„Hoții, hoții” și „Rușine, rușine, rușine să vă fie”. „Nu îmi vine să cred că ne-au dat afară ca pe câini. Nu îmi vine să cred că, după șase ore de stat la coadă, nu pot să îmi exprim dreptul legitim. Nu îmi vine să cred că noi, românii din Diaspora, am ajuns să fim umiliți în fața întregii lumi, în condițiile în care suntem cei care aducem României un procent însemnat din PIB.”, ne-a mărturisit Costel Tiliban. Acesta a spus că, și la această oră, câteva zeci de români așteaptă, încă, în fața Consulatului, în speranța că o să voteze. „Suntem câteva milioane de români în străinătate. Cui nu-i convine votul nostru?”, a adăugat tânărul....Românii aflați la coadă în fața Consulatului din Torino strigă:„Rușine, rușine!”. Cu câteva minute înainte de închiderea secției de votare, la coadă mai erau câteva sute de români, au transmis conaționalii noștrii aflați acolo. „Au fost câteva mii de oameni. Am înțeles că au doar patru ștampile și se mișcă foarte încet. De aceea durează atât de mult. E clar că nu pot să voteze toți românii. Au pus, deja, afiș că închid la ora 21.00 (ora Italiei n.r.). E o proastă organizare.

La secțiile de votare organizate la Londra, Paris, München, românii au refuzat să plece acasă, după închiderea urnelor, la ora 21, când autoritățile n-au acceptat cererile lor de a prelungi programul de vot ... Câteva zeci de alegători au intrat cu forța în Ambasada de la Paris, după ce s-au închis urnele, aseară, la ora 21.00. Imaginile transmise de posturile de televiziune din Franța, dar și din Marea Britanie și Germania, au arătat cum românii scandau lozinci împotriva premierului Victor Ponta și a Ministerului de Externe, cerând demisia ministrului de resort, Titus Corlățean și a ministrului delegat pentru românii din străinătate, Bogdan Stanoevici.  Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleț, a declarat, aseară, că a fost solicitată intervenția poliției la Ambasada României de la Paris, unde sute de persoane nu au reușit să-și mai exercite dreptul de vot, deși au așteptat la coadă ore întregi.

Manifestație de solidaritate la București

Sute de persoane au protestat și în fața sediului MAE din București, și și-au manifestat solidaritatea cu diaspora și nemulțumirea față de proasta organizare a primului scrutin al alegerilor prezidențiale în afara țării.