Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a cauzat cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale din Europa în ultimii cinci ani. Deşi Rusia a sistat exporturile de gaze spre Ucraina, Europa continuă să primească gaze ruseşti prin conductele ce traversează Ucraina. Scumpirea gazelor va aduce alte valuri de scumpiri, care vor atrage după sine consecinţe zdrobitoare. Europa de Est o duce tot mai greu, iar Cancelarul Germaniei Angela Merkel, ale cărei  politici de austeritate au eşuat în mod dezastruos, repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat legile fiscale, contribuind astfel la frînarea redresării economice din zona euro. Italia şi Franţa sînt nişte ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel, de fapt chiar sistemul de austeritate impus de către cancelarul Germaniei a coborît ştacheta şi a dus la o rată ridicată a şomajului, la sărăcie şi, implicit, stagnare economică. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi îi ţine partea cancelarului, avertizînd că zona euro se va ţine cu greu pe picioare dacă nu vor fi întărite regulile bugetare şi că statele delincvente trebuie pedepsite. Dar, oare bancherilor aceştia hapsîni şi tuturor trîntorilor de lux cînd le va veni rîndul la pedeapsă? „The Telegraph” consemnează că unii laureaţi ai premiului Nobel pentru economie afirmă că sursa problemelor din zona euro este Germania, care a încurajat orbeşte minimizarea cheltuielilor într-o perioadă în care ţările grav afectate de criză trebuiau să-şi reconstruiască sectorul bancar şi să încurajeze consumul. Auziţi şi dumneavoastră! Pe primul plan, bancherii şi consumul! Nu factorul uman! Poate de aceea România se află pe aceeaşi treaptă cu Ecuador, Guatemala, Kazahstan sau Filipine, ajungînd în 2014 la inflaţie şi dobînzi de nivel occidental, cu o stagnare cronică în sărăcie, cauzată de dezindustrializare din ultimii 25 de ani şi de jaful naţional, care poartă semnătura clasei politice de după lovitura de stat din ’89.

O reuniune de criză este prevăzută pentru marţi, în încercarea de a găsi o soluţie şi a evita o catastrofă la votul de învestire a CE, prevăzut pe 22 octombrie în PE, au declarat pentru AFP mai multe surse europene, transmite MEDIAFAX. Audierile mai multor membri ai echipei Juncker în Parlamentul European (PE), în special ale spaniolului Miguel Arias Canete şi francezului Pierre Moscovici, s-au soldat cu decredibilizarea unor candidaţi şi distrugerea unor alianţe, ameninând cu prăbuşirea Comisiei. În total, cinci candidaţi sunt vizaţi de critici dure. În afară de Canete, Moscovici şi Hill, este vorba despre conservatorul ungur Tibor Navracsics (Educaţie şi Cetăţenie) şi liberala cehă Vera Jurova (Justiţie), spun sursele citate de AFP. Luni şi marţi sunt programate alte şase audieri.La reuniune vor participa preşedintele-ales al Comisiei, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, preşedintele PE, social-democratul Martin Schulz, şi preşedinţii grupurilor PPE (dreapta) Manfred Weber, socialist Gianni Pittella şi liberal Guy Verhofstadt.  Marea coaliţie formată de cele trei formaţiuni a fost făcută ţăndări în cursul audierii de miercuri a candidatului spaniol Miguel Arias Canete, desemnat pentru portofoliul Energiei şi Climei. El a fost pus în discuţie din cauza conflictelor de interes legate de participanţiunile familiei sale în sectorul petrolier.   Dreapta a apreciat că socialiştii au rupt pactul de neagresiune şi a decis să răspundă fiecărei lovituri în parte. Astfel, audierea de joi a francezului Pierre Moscovici s-a transformat într-un calvar. "Din 11 întrebări adresate de PPE, şapte au vizat Franţa. Era procesul Franţei, nu audierea unui candidat (la postul de) comisar", au deplâns socialiştii.

FMI ar dori că băncile europene să-şi revizuiască în scădere valoarea activelor, să constituie provizioane şi să utilizeze companii specializate pentru gestionarea împrumuturilor irecuperabile. FMI sugerează de asemenea constituirea unor pieţe secundare pentru creditele neperformante. Ultimul raport FMI asupra stabilităţii financiare globale arată că nivelul creditelor cu probleme sărise în Europa de 800 de miliarde euro în 2013, iar cele mai multe neperformante erau pe segmentul de business.

Băncile din România deţin un record negativ în ceea ce priveşte ponderea creditelor neperformante. Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Austriei, după prima jumătate a acestui an, sistemul bancar românesc avea în continuare cel mai mare nivel de neperformanţă din Europa. Astfel, sursa citată arată că ponderea creditelor cu probleme în totalul creditării depăşea 28%, comparativ cu doar 17% în Ungaria sau 9% în Polonia.

Mai mult decât atât, sistemul bancar local se confruntă cu fenomenul de dezintermediere care presupune că băncile mamă îşi retrag liniile de finanţare. Potrivit ultimului raport BNR asupra stabilităţii financiare, în ultimul an şi jumătate, valoarea liniilor de finanţare a scăzut cu 28%.

"Instituţiile de credit au continuat procesul de restructurare a activităţii prin reducerea numărului unităţilor bancare şi a numărului de salariaţi în încercarea de optimizare a cheltuielilor operaţionale. Ritmul redus de creditare precum şi orientarea în tot mai mare măsură către serviciile financiare digitale au influenţat deciziile legate de dezvoltarea reţelelor teritoriale de unităţi bancare. Astfel, numărul de unităţi bancare s-a redus cu 229 de unităţi în 2013 şi cu încă 142 de unităţi în prima jumătate a anului 2014. De asemenea, numărul de salariaţi din sistemul bancar s-a redus cu 3.157 în 2013 şi cu 603 în primul semestru din 2014 (Grafic 3.8.). Din perspectiva numărului de unităţi teritoriale şi a numărului de instituţii de credit la 100 000 locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană", se arată în Raportul anual asupra stabilităţii financiare a BNR.

În vârful înregistrat la jumătatea anului 2008, băncile angajau aproape 72.000 de oameni, iar acum angajează aproximativ 56.000. Numărul unităţior bancare, omniprezente pe bulevardele din marile oraşe, alături de farmacii, a scăzut de la aproape 6.700 la 5.300.

BNR consideră că băncile au nevoie de angajaţi calificaţi care să fie capabili să analizeze companiile şi să le acorde credite, după ce băncile şi-au redus substanţial expunere asupra companiilor cu valoare adăugată mare în economie.

" Este posibil ca pentru fructificarea potențialului important al cererii eligibile din partea companiilor să fie necesară și o îmbunătățire a calității și expertizei personalului implicat în activitatea de acordare credite, de analiză a riscurilor și de consiliere a companiilor, precum și o mai bună personalizare a produselor și serviciilor oferite", se arată în raport.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Conform unui document ce va fi inclus de FMI in raportul de stabilitate financiara globala, care va fi publicat in 8 octombrie, bancile din umbra sunt operatori din industria financiara care furnizeaza credite fara a fi in mod oficial banci. Este vorba de fonduri speculative, fonduri de pe piata financiara, companii financiare sau alte vehicule de investitii. Acestea au oferit finantari pe periada crizei financiare, preluand sarcina creditarii de la sistemul bancar grav afectat. Problema este ca bacherii din umbra au oferit finantari pe termen scurt inclusiv fostei banci de investitii Lehman Brothers, a carei ulterioara prabusire a declansat, practic, criza financiara globala din 2007-2009. In consecinta, FMI cere reglementarea mai dura a acestori finantatori, care detin acum fonduri de 60.000 de miliarde de dolari, iar sefa institutiei, Christine Lagarde, a avertizat recent asupra cresterii rapide a riscurilor legate de sistemul bancar din umbra.

Jean-Claude Juncker, preşedintele desemnat al CE, a insistat pentru crearea unei uniuni energetice, după ce Rusia a oprit furnizarea de gaze naturale către Ucraina, ţară de tranzit pentru circa 15% din necesarul consumatorilor europeni. Uniunea Europeană doreşte accelerarea procesului de creare a unei pieţe comune de energie la nivelul statelor membre, astfel încât să asigure securitatea resurselor energetice, în contextul conflictului ruso-ucrainean, şi să treacă la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, scrie Bloomberg. Miniştrii europeni de Energie şi Mediu se întâlnesc astăzi în Milano, încercând să reconcilieze două aspecte cruciale: nevoia crescută pentru energie ieftină şi sigură şi accelerarea ritmului reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Reuniunea are loc cu aproape trei săptămâni înaintea unui summit UE pe tema politicilor energetice pentru 2015-2030. "Înfiinţarea pieţei energetice integrate la nivel comunitar va întări relaţiile de solidaritate între statele membre, va asigura securitatea resurselor şi va sprijini integrarea resurselor locale de energie regenerabilă, pentru atingerea auto-suficienţei energetice", transmite un comunicat al autorităţilor italiene. Italia asigură în prezent preşedinţia UE.  Documentul mai informează că piaţa comună de energie va fi infiinţată până la finele acestui an. Pe termen scurt, UE urmăreşte să se asigure că "cele mai bine pregătite strategii" vor mări rezistenţa la întreruperi neaşteptate în furnizarea energiei, în special în timpul iernii, au declarat oficialii italieni. În ianuarie, Comisia Europeană (CE) a propus adoptarea anului 2030 drept ţintă comună pentru diminuarea cu 40% a emisiilor de dioxid de carbon, nivel dublu faţă de reducerea de 20% propusă la sfârşitul anilor '90 pentru sfârşitul lui 2020. În plus, CE a recomandat statelor membre să mărească la 27% contribuţia energiei regenerabile în totalul consumului de energie. Strategia energetică a UE prevede, printre altele, interconectarea pieţelor din statele membre, modernizarea infrastructurilor existente şi diversificarea surselor de furnizare a energiei electrice. Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea costurilor, se impun investiţii pentru înlocuirea companiilor de energie neprofitabile şi a infrastructurii ineficiente. Uniunea Europeană încearcă să medieze un compromis între cele două ţări şi a propus deja un acord temporar pentru reluarea furnizării de gaze către Ucraina înainte de venirea iernii. Următoarea rundă de negocieri va fi stabilită în această săptămână.