
duminică, 28 septembrie 2014

sâmbătă, 27 septembrie 2014

vineri, 26 septembrie 2014

El a avertizat totodată asupra ratei foarte ridicate a şomajului şi asupra slabei creşteri a creditării, factori care frânează redresarea economică.
Draghi a admis însă că nu sunt prognozate riscuri majore, dar a ţinut să menţioneze că tensiunile geopolitice ar putea să diminueze încrederea consumatorilor şi să descurajeze afacerile.
În ce priveşte inflaţia în zona euro, Draghi a confirmat nivelul foarte scăzut al acesteia în ultima vreme (numai 0,4% în luna august), tendinţă despre care a spus că se va menţine în lunile următoare, dar se aşteaptă la o creştere progresivă în anii 2015 şi 2016. El a adăugat că BCE va monitoriza atent evoluţia preţurilor şi va avea în vedere mai ales efectele acestei inflaţii scăzute asupra diminuării creşterii economice.
Mario Draghi a mai declarat în timpul audierii că instituţia pe care o conduce 'a făcut un efort enorm în ultimii trei ani pentru a asigura stabilitatea preţurilor', a luptat 'cu succes' împotriva crizei de încredere în moneda euro, a oferit sistemului bancar din zona euro 'o finanţare fără precedent', iar scăderea ratelor dobânzilor a continuat.
Sursa: Agerpres
joi, 25 septembrie 2014

Strategii şi apărătorii ordinii constituţionale actuale (la nivelul Uniunii Europene şi al statelor-naţionale componente) trebuie să reinventeze urgent atractivitatea vechilor identităţi şi afilieri statale, dacă vor să evite „Revoluţia Specificului şi a Dezintegrării”. Trebuie să propună un discurs nou, o imagine mai „sexy” a ordinii de drept instituită după 1945, în special pentru publicul tânăr şi foarte tânăr, care nu mai vibrează astăzi la poveştile despre război şi bombardamente. Specificul trebuie integrat mai generos în ecuaţia constituţionalităţii, pentru a o face mai durabilă. Angoasele secolului XX par uitate. „Filmele cu nemţi” nu mai ţin la adolescenţii cu mintea spălată aproape complet de dimensiunea istorică a Europei, cum ţineau acum treizeci, patruzeci de ani sau mai mult. Şi în Est se pare că douăzeci şi cinci de ani de libertate sunt mulţi, din vreme ce jumătate din populaţie crede că în comunism era mai bine. Vechile spaime dar şi bucuriile de acum câteva decenii au trecut.
miercuri, 24 septembrie 2014

Fondul de Garantare a Asiguratilor este finantat, de regula, de industria de asigurari, prin aplicarea unei cote de maximum 10% din volumul primelor brute incasate de acestia din activitatea de asigurari directe. In anul 2013 nivelul acesteia a fost de 0,3% pentru asigurarile de viata si 0,8% pentru asigurarile generale (similar anului anterior). Asiguratorii care au virat contributii la FGA in anul 2013 au fost in numar de 46, din care 38 sunt societati de asigurare autorizate de ASF si 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din spatiul economic european deschise pe teritoriul Romaniei in baza dreptului de libera stabilire.
La o intalnire consultativa pe data de 2 iulie a.c., intre reprezentantii ASF si UNSAR, Presedintele ASF ii avertiza pe reprezentantii societatilor de asigurari ca va propune majorarea contributiilor pe care firmele le platesc la Fondul de Garantare, daca nu vor reusi sa eficientizeze activitatea pe segmentul RCA. "Nu se poate ca acest produs sa genereze atatea probleme pe piața asigurarilor", a atras atenția Misu NEGRITOIU.
La sfarsitul anului 2013, disponibilitatile Fondului de Garantare a Asiguratilor, entitate administrata de ASF ce are rolul de a proteja asiguratii in cazul insolventei unui asigurator, se cifrau la circa 844 milioane lei, conform Raportului Anual al ASF pe 2013.
marți, 23 septembrie 2014

Preşedintele ZEW, Clemens Fuest, a afirmat că, deşi tendinţa descrescătoare a încetinit semnificativ, 'climatul economic încă este caracterizat de o mare incertitudine'. 'Riscul extinderii efectelor sancţiunilor către Rusia continuă să existe şi activitatea economică în zona euro rămâne dezamăgitoare. Sunt dificil de estimat consecinţele referendumului din Marea Britanie privind independenţa Scoţiei', a adăugat Fuest.
După publicarea datelor, randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe zece ani a scăzut marţi sub 1%, sugerând că tensiunile dintre Rusia şi Occident afectează cea mai mare economie europeană. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane, un indicator de referinţă pentru costurile de împrumut din zona euro, a scăzut marţi la 0,992%, după ce, săptămâna trecută, a depăşit 1%, în urma speculaţiilor că Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora rata dobânzii mai rapid şi mai curând decât se anticipa.
Săptămâna trecută, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a anunţat că Executivul de la Berlin se va abţine în 2015, pentru prima dată după 1969, de la noi împrumuturi şi a apărat eforturile de consolidare a bugetului, afirmând că Germania este încă departe de a îndeplini reglementările UE. Guvernul de la Berlin se va concentra pe politicile de stabilitate, 'orice altceva ar duce la o criză de încredere', a declarat Wolfgang Schaeuble. Executivul german lucrează la crearea unor oportunităţi de investiţii mai bune pentru companiile de asigurări care vor să investească în proiecte de infrastructură. Nivelul scăzut al şomajului şi soliditatea economiei au produs venituri record din taxe în Germania, în timp ce ratele scăzute ale dobânzilor au redus povara financiară asupra datoriei externe a ţării.
PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul doi din 2014, prima din ultimele 12 luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la relansarea economiei europene. Oficiul Federal de Statistică a anunţat, luna trecută, că în perioada aprilie - iunie 2014 economia germană a scăzut cu 0,2% comparativ cu primul trimestru. Contribuţia negativă a comerţului exterior, care în mod tradiţional este motorul de creştere al economiei germane şi al investiţiilor, în special cele din sectorul construcţiilor, este de vină pentru scăderea PIB-ului, a precizat Destatis.
Singura veste bună pentru economia germană în al doilea trimestru a venit din partea cererii interne. Consumul public a crescut uşor, iar consumatorii au profitat de pe urma unei pieţe a muncii solide, salariile crescute şi inflaţia scăzută determinând o creştere a cheltuielilor de consum, a informat Destatis.
Sursa: Agerpres
Abonați-vă la:
Postări (Atom)