A few months ago, Adrian Vasilescu, advisor to the governor of the NBR, was saying that the loans denominated taken in the controversial currency exceed 1 billion lei. At the time, he said that the banking system would not be affected by a potential decision to convert the loans denominated in Swiss Francs to the local currency at the exchange rate that was in effect at the time the loan agreements were concluded: "The amount of money which the banks would no longer collect if it was decided that the exchange rate differential paid for loans denominated in Swiss Francs is abusive would not exceed a few hundred million lei, which, for 40 banks, which is how many there are in Romania, is not a threat. Nor is it a threat for those that have granted loans".

In spring, the representatives of the NBR were saying that those that borrowed in Swiss Francs should have been aware that there was a significant risk involved in taking out this kind of loan.

It is hard to imagine that an exotic currently like the Swiss Franc could be as cheap as it was for thirty years before the crisis, NBR vice-governor Cristian Popa said at the time: "I think that the fundamental question gets asked in terms of the covered costs and specifically, aside from this proactive measure to educate the public, what needs to be taken distinctly into account is the exchange rate risk of a loan, especially in the case of a currency like the Swiss franc. We can now talk about the potential exchange rate differential over time, and who should cover it. And in that regard, I have to admit that we need to study things because things aren't very clear to me". The NBR official said that the Central Bank has advised people not to borrow in foreign currencies, especially in exotic currencies, which the NBR can control, and said that the NBR warned at the time when "everybody was thinking that they had discovered the potential bonanza" of the loans denominated in Swiss francs that it might be a "false comfort" and that over 20-30 years - the duration of a mortgage - there is a high possibility of reversals occurring - either in the exchange rate, the interest rate, or both.

Experţii avertizează că asteroizii ar putea cădea pe pământ timp de 100 de ani. O centură de asteroizi a fost localizată în spaţiu şi se îndreaptă acum spre partea noastră a sistemului solar.

Un „ucigaş global“ se poate ciocni de pământ până în 2020, ştergând viaţa de pe faţa pământului şi schimbând clima timp de milenii, potrivit „Sunday Express“.

Predicţiile acestea înspăimântătoare au luat naştere pe fondul datelor date publicităţii de către NASA în care se arăta că peste 400 de impacturi sunt aşteptate între 2017 şi 2113. Datele NASA se bazează pe noi informaţii obţinute de agenţia spaţială în ultimele 60 de zile. Oamenii de ştiinţă îngrijoraţi au avertizat şi că spre noi se îndreaptă „un monstru colosal“, un asteroid imens care ameninţă că va lovi pământul în doar şase ani, scrie Yahoo News.

"Dacă aşa ceva se va întâmpla, depinzând de locul unde va lovi, va afecta viaţa pe Pământ. Chimia atmosferică va fi deranjată, mai precis va fi blocată lumina soarelui. Va fi ceva asemănător unui ierni nucleare care poate dura zeci de mii de ani. Aceste comete au 200-300 de kilometri în diametru şi sunt pur şi simplu monştri care pot distruge Pământul. Riscul imediat vine însă de la asteroizii mai mici de un kilometru în diametru. Aceştia sunt cu zecile de mii şi sunt capabili să cauzeze daune la scară regională.  Unul dintre ei a lovit Siberia în 1908 şi, din fericire, nu a lovit o zonă populată. Dacă s-ar fi întâmplat asta în Londra, de exemplu, coliziunea ar fi şters de pe faţa pământului o suprafaţă de peste 150 de kilometri şi zgomotul s-ar fi auzit din altă ţară“, explică Bill Napier.

Majoritatea locuitorilor Scoției au votat în favoarea rămânerii în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, potrivit unui sondaj Yougov realizat la ieșirea din secțiile de votare, anunță agențiile internaționale de presă.

Aproape 54% dintre locuitorii Scoției au respins proclamarea independenței, în timp ce 46% s-au pronunțat pentru, relatează Agerpres.

Birourile de vot s-au închis joi seară la ora locală 22.00 (21.00 GMT) pentru referendumul asupra independenței Scoției, o consultare istorică ale cărei rezultate vor fi cunoscute vineri dimineață și ar putea conduce la dezmembrarea Regatului Unit, notează AFP.

De la Glasgow la Edinburgh, aproximativ 80% dintre cei 4.285.323 de alegători, potrivit ultimelor estimări, s-au deplasat pentru a răspunde la întrebarea ”Scoția trebuie să devină o țară independentă?” și a decide dacă se va pune capăt unei alianțe ce datează din anul 1707.

Ce efecte au sancţiunile asupra climatului de afaceri din Rusia? Întrebarea a fost lansată de Camera de Comerţ Germano-Rusă membrilor săi. Deşi doar 38 la sută dintre înteprinderi au indicat că sunt direct afectate de sancţiuni, mai mult de jumătate, în speţă 58%, au arătat că actualul conflict din Ucraina are consecinţe asupra activităţii lor de afaceri. Volker Treier de la Camera Germană de Industrie şi Comerţ (DIHK) apreciază rezultatul sondajului drept concludent. Să nu uităm că sancţiunile nu sunt de multă vreme în vigoare - "abia de la 1 august şi ele au fost limitate la unele sectoare ale industriei". Afectate în mod special sunt, potrivit DIHK, întreprinderile mijlocii producătoare de maşini. Şi aceasta nu din cauza sancţiunilor propriu-zise, ci a formulărilor ambigue. Multor întreprinzători li se pare lista emisă de Oficiul federal pentru Economie şi Controlul Exportului extrem de neclară.

În principiu, întreprinzătorii germani au înţelegere pentru sancţiunile adoptate la adresa Moscovei, deşi o bună parte dintre aceştia le consideră nu doar dăunătoare pentru propriile afceri ci şi ineficiente. Doar o cincime dintre cei chestionaţi de Camera de Comerţ Germano-Rusă cred că sancţiunile ar putea determina Rusia să-şi schimbe cursul. 78 la sută nu sunt de această părere şi apreciază că Moscova se va îndepărta tot mai mult de UE, cooperând economic mai intens cu ţări precum China, Coreea şi Japonia. Indicii în acest sens există deja, aflăm de la preşedintele Camerei, Rainer Seele. Rusia, explică Seele, a devenit mai ezitantă în încheierea de contracte cu firme germane, îndreptându-se substanţial spre cele asiatice. Aceasta în condiţiile în care, în domeniul industriei, Germania era principalul partener comercial al Rusiei.

DIHK estimează că exporturile germane având ca destinaţie Rusia se vor diminua în acest an cu 20 la sută, pierderile cifrându-se la 7 miliarde de euro. În opinia lui Volker Treier e bine că s-a precizat că aceste sancţiuni sunt limitate în timp. "Aşa mai rămâne o portiţă deschisă pentru cooperare". Trei sferturi dintre întreprinderi consideră, în ciuda problemelor existente, piaţa rusească drept una foarte atrăgătoare. Cele care nu sunt direct afectate de sancţiunile aplicate Rusiei se pot aştepta la cifre de afaceri similare anului trecut, dacă nu chiar şi mai mari. Dacă Rusia va aluneca însă în recesiune, atunci aceasta va avea urmări negative pentru toţi partenerii de afaceri germani. Dar să i se întoarcă spatele Rusiei - un astfel de scenariu nu şi-l pot imagina decât 8% dintre întreprinzătorii chestionaţi.

In primul semestru, deficitul se situa la 878 milioane euro. Astfel, in perioada ianuarie-iulie, deficitul inregistrat de balanta veniturilor primare (denumite "venituri" de BNR pana in prezent) s-a adancit cu 1,04 miliarde euro, de la 958 milioane euro la 1,99 miliarde euro, iar cel al balantei bunurilor cu 252 milioane euro, de la 2,9 miliarde euro la 3,15 miliarde euro, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale a Romaniei, citat de Mediafax.

Totodata, execendetul veniturilor secundare (denumite pana in prezent "transferuri curente") s-a redus cu 308 milioane euro, de la 1,17 miliarde euro la 865 milioane euro. Pe de alta parte, balanta serviciilor si-a sporit excedentul cu 727 milioane euro, la 3,5 miliarde euro. Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 1,309 miliarde euro, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au insumat 1,385 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat o valoare negativa de 76 milioane euro net. Datoria externa pe termen lung se plasa la 77,64 miliarde euro la 31iulie (81,3% din total datorie externa), in scadere cu 1,4% fata de sfarsitul anului trecut. Investitiile straine directe s-au situat la 1,309 miliarde euro dupa primele sapte luni, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada din 2013, Romania atragand in iulie investitii de 117 milioane euro, usor mai mari decat in luna anterioara, potrivit datelor bancii centrale. Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 1,309 miliarde euro, in scadere cu 13,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au insumat 1,385 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat o valoare negativa de 76 milioane euro net, a anuntat BNR.

In luna mai s-a inregistrat cel mai mare nivel al investitiilor straine directe atrase de Romania de la inceputul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat in februarie, cu 36 milioane euro si in iunie, cu 101 milioane euro. In aprilie, investitiile au totalizat 215 milioane euro, in martie 290 milioane euro, iar in ianuarie 244 milioane euro. Anul trecut, investitiile straine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, dupa ce in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul crizei.

Grupul miniștriilor de Finanțe ai UE a dat” mandat Comisiei şi BEI să prezinte un raport iniţial referitor la măsurile practice care pot fi luate, proiecte profitabile de investiţii care sunt justificate”. Pentru finanţarea proiectelor, miniştrii au discutat patru idei, respectiv un plan italian pentru noi instrumente de finanţare pentru companii, o propunere franco-germană de stimulare a investiţiilor private şi o propunere poloneză pentru înfiinţarea unui fond UE în valoare de 700 de miliarde de euro. De asemenea, este analizată o propunere a viitorului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru un program de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro destinat relansării economiei europene. Miniştrii urmează să discute proiectele şi mijloacele de investiţii la următoarea lor reuniune care va avea loc ȋn luna octombrie, potrivit mediafax. Pȃnǎ ȋn prezent u sunt disponibile detalii referitoare la natura proiectelor avute în vedere de oficialii europeni. Economia UE, care generează circa un sfert din PIB-ul mondial, a înregistrat anul trecut o creştere de numai 0,1%, iar rata şomajului este aproape dublă faţă de cea din SUA, cu aproximativ 25 de milioane de persoane fără un loc de muncă. Astfel, investiţiile sunt cuvântul de ordine între miniştrii europeni, în pofida politicii germane de reducere a cheltuielilor bugetare

Germania este presată de Franţa şi Italia să relaxeze politica fiscală şi să se folosească de încasările publice pentru investiţii. “Nu avem o baghetă magică, dar avem nevoie de creştere, trebuie să stimulăm cererea fără să ne îndatorăm. Este nevoie de mixul corespunzător de bani publici şi privaţi”, a declarat ministrul de Finanţe francez, Michel Sapin. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, susține cu tărie investiţiile, dar în această săptămână a respins apelurile ca guvernul de la Berlin să cheltuiască mai mult pentru a susţine economia zonei euro, care a stagnat în trimestrul al doilea. Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Vitor Constancio a declarat după reuniunea miniştrilor de Finanţe că economia zonei euro va reveni la creştere în trimestrul al treilea, dar avansul pe ansamblul anului va fi sub 1%. Spre deosebire de SUA, companiile europene depind de bănci pentru 80% din finanţările atrase, dar băncile sunt reticente să dea împrumuturi, în urma crizei. Ȋn UE o altă problemă este costul diferit de creditare din statele zonei euro, regiune unde obiectivul este crearea unor condiţii unitare de finanţare.