Incompetentii desemneaza tilharii si delapidatorii - hahaha - halal unine de idioti

Premierul polonez Donald Tusk a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar ministrul italian de Externe Federica Mogherini ca șefă a diplomației europene, a anunţat sâmbătă preşedintele în exerciţiu al Consiliului, Herman Van Rompuy, citat de AFP. Van Rompuy a făcut acest anunţ pe Twitter, la scurt timp după începutul summitului european de la Bruxelles, în cadrul căruia urmează să fie discutate de asemenea noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul agravării situaţiei în Ucraina, informează Mediafax, citând AFP.  Cei doi erau favoriţi în cursa pentru ocuparea celor două posturi. Anunţul a fost făcut, sâmbătă seară, de către Van Rompuy, la Bruxelles.  Anterior președintele în exercițiu Herman Van Rompuy a lăsat sâmbătă să se înțeleagă, într-un discuție în fața microfoanelor deschise fără știrea sa, că premierul polonez Donald Tusk va fi viitorul președinte al Consiliului European informează AFP, citată de Agerpres.... Când președintele cipriot, Nicos Anastasiades, se apleacă înspre el întrebându-l: "Înțeleg că pentru Donald e de bine?", Van Rompuy răspunde: "Nu, ei bine da, dar ține doar pentru tine", conform imaginilor transmise de canalul oficial al UE, EbS, înaintea deschiderii summitului european.  Tusk, membru al partidului conservator european PPE, era considerat marele favorit pentru a-i urma lui Van Rompuy la președinția Consiliului.  Această numire ar transmite un mesaj de fermitate Rusiei, în contextul în care Polonia se numără printre țările care susțin cel mai puternic Ucraina de la începutul crizei, comentează France Press.   În aceste imagini care arată sosirea liderilor în sala de reuniune, se pot vedea numeroși șefi de stat și de guvern ce se adună în jurul lui Tusk, care a venit surâzător la Bruxelles.

La sate, primarii si preotii au dat sfoara in tara ca, daca nu se voteaza cu ponta (naum) oamenii vor primi amenzi multiple in fiecare zi de la primarie pentru ca n-au vopsit gardul, ca nu au curatat santul din fata gospodariei sau alte gaselnite, etc... si asfel primarul le va lua proprietatile si le va scoate la vinzare (fiindca oamenii nu au bani sa plateasca amenzile) ...asta este strategia ponta/sova !

Cei care s-au debranșat de la sistemul centralizat și și-au montat centrală de apartament ar putea plăti o taxă de poluare. Nici cei care sunt în sistemul centralizat nu scapă de scumpiri. Edilii Capitalei propun majorarea prețului la apă caldă și energie termică cu 10% pentru populație și cu 20% pentru agenții economici.  Aflat la Tulcea pentru pregătirea campaniei electorale, premierul Victor Ponta a anunțat că, începând din 2016, românii cu centrale termice de apartament urmează să plătească o taxă de poluare. În timp ce Ponta a anunțat că această taxă este impusă de Uniunea Europeană, reprezetanții asociațiilor de proprietari spun că în unele țări din UE se acordă subvenție pentru montarea de centrale de apartamente performante și numai cele învechite sunt taxate. Contactat de Eveninentul Zilei, ministrul Mediului, Attila Korodi, a explicat că la această oră se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru stabilirea modalității de aplicare a acestei taxe.   Despre această taxă se discută din 2011, iar 2015 este termenul-limită până când poate fi amânată. Acum un an s-a înaintat ideea ca fiecare proprietar să achite câte 30 de lei pentru fiecare gigacalorie produsă de centrala proprie, însă acum premierul a anunțat că taxa nu va fi neglijabilă, însă a refuzat să spună care va fi cuantumul acestei taxe  Și, în timp ce șefii de la Guvern negociază aplicarea taxei, viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolaescu, susține că soluția optimă ar fi rămânerea în sistemul centralizat- pe motiv că pe viitor ar crește și prețul la gaze, cei care și-au montat centrale spun că măsura este proastă. „Eu mi-am montat centrală prin condensare care poluează mai puțin. CET-urile poluează mult mai mult, iar cei cu centrale nu primesc energie termică subvenționată de primării, deci nu înțeleg rostul taxei. Decât, dacă se vrea menținerea unui sistem centralizat care are pierderi și este o gaură neagră pentru administrația locală”, este de părere Stefan Chirilă, bucureștean.

Datoria publică a Spaniei a depăşit la finele lunii iunie, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde de euro, arată cifrele publicate joi de Banca centrală a Spaniei.  La o valoare de 1.007 miliarde de euro, datoria publică este echivalentă cu 98,5% din Produsul Intern Brut al Spaniei în 2013, potrivit calculelor AFP. Banca centrală a Spaniei va publica abia în luna septembrie procentajul exact, după ce va comunica cifrele definitive privind valoarea PIB-ului în al doilea trimestru.  Criza financiară internaţională a condus la creşterea semnificativă a datoriei publice a Spaniei, de la 36,3% din PIB în 2007 la 98,5% din PIB în luna iunie 2014. Potrivit estimărilor guvernului de la Madrid, datoria publică va ajunge la 99,5% din PIB la finele acestui an, urmând ca pragul de 100% din PIB să fie depăşit în 2015. Este vorba de un nivel cu mult peste plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.  Economia spaniolă a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea trimestru al acestui an a înregistrat un avans peste aşteptări de 0,6%. În plus, rata şomajului a coborât sub pragul de 25% în perioada aprilie-iunie, dar cu toate acestea rămâne la un nivel deosebit de ridicat la 24,47% din populaţia activă.AGERPRES

Deși in data de 4 auguat 2014 in Canada a avut  loc un eveniment catastrofal, presa centrală din România aproape că nu a scos o vorbă despre acest.

Măi să fie!!!   Nu or fi aflat, deși sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt plătiți să tacă?   A, cred că știu: au luat atât de mulți bani pe publicitatea de la Roșia Montană Gold Corporation, încât nu-și pot trăda clientul.   În schimb, ne trădează pe noi!  Cunoașteți declarațiile legate de siguranța viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute”?   La ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” a fost construit și barajul iazului de decantare al exploatării de aur și cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada.

La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit și cinci milioane de metri cubi de deșeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek și lacurile Quesnel și Polley, iar dezastrul se extinde.  Proiectanții barajului iazului de decantare din Canada, rupt în această săptămână, au lucrat și pentru Gabriel Resources pentru barajul vizat la Roșia Montană!

Politicile de austeritate din zona euro, destinate soluţionării crizei datoriilor din regiune, au fost "un eşec sumbru", în condiţiile în care creşterea economică s-a împotmolit, consideră profesorul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. Prezent la o conferinţă în Lindau, Germania, Stiglitz a declarat că rata mare a şomajului şi mersul slab al economiei subliniază deficienţele răspunsului dat turbulenţelor care au lovit blocul european. "Acum vedem preţul enorm pe care îl plăteşte Europa. Să sperăm că realitatea acestei politici eşuate se va încheia", a spus Stiglitz, citat de postul TV Bloomberg. Stiglitz a criticat ritmul creării uniunii bancare europene, pe care îl consideră "prea încet" şi a făcut apel la mutualizarea datoriilor din zona euro (posibilitate respinsă de Germania şi de alte state din regiune). "Europa are nevoie de ceva mai mult decât ceea ce s-ar numi o uniune fiscală", a spus Stiglitz, subliniind: "Dacă Europa s-ar putea împrumuta ca un întreg, ar obţine credite cu dobânzi similare celor din Statele Unite ale Americii". Amintim că economiile Germaniei, Franţei şi Italiei - cele mai mari din zona euro - nu au crescut în trimestrul al doilea din 2014, ceea ce ameninţă redresarea uniunii monetare şi pune presiuni pe Banca Centrală Europeană (BCE) în vederea extinderii măsurilor de stimulare. Stiglitz avertizează, însă, că "politica monetară nu poate fi cu adevărat un substitut pentru alte politici".

Conform cifrelor oficiale, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a scăzut cu 0,2% în perioada aprilie - iunie, cea a Franţei a stagnat (pentru al doilea trimestru consecutiv), iar Italia a intrat in recesiune.