În data de 2 iunie, Comisia Europeană va face recomandări bugetare, referitoare la ocuparea forței de muncă și alte reforme structurale, pe care fiecare stat membru ar trebui să le pună în aplicare în următoarele 12-18 luni în vederea stimulării creșterii economice.
Recomandările anuale specifice fiecărei țări fac parte din semestrul european, calendarul UE pentru coordonarea politicilor economice, special conceput pentru a preveni viitoarele crize prin izolarea și remedierea problemelor înainte ca acestea să se răspândească. Recomandările încurajează, de asemenea, statele membre să își atingă obiectivele pe termen lung în materie de locuri de muncă, educație, cercetare, schimbări climatice și combaterea sărăciei, în cadrul strategiei Europa 2020.
Împreună cu recomandările specifice fiecărei țări, Comisia Europeană va prezenta, de asemenea, mai multe recomandări în contextul Pactului de stabilitate și de creștere, sistemul de supraveghere bugetară al UE.

Recomandările specifice fiecărei țări sunt rezultatul unei analize aprofundate de luni întregi, efectuată de Comisia Europeană și dezbătută cu alte instituții ale UE. Ciclul începe în luna noiembrie a fiecărui an cu Analiza anuală a creșterii, în care sunt propuse prioritățile economice ale UE în ansamblul său. Liderii UE au aprobat aceste priorități în luna martie 2014 și statele membre le-au integrat în planurile lor bugetare și de reforme structurale pe termen mediu, planuri ce au fost prezentate Comisiei în aprilie.
Recomandările Comisiei au la bază analiza detaliată a acestor planuri, precum și a situației economice, bugetare și a ocuparii forței de muncă din fiecare țară. Recomandările vor fi discutate și aprobate de către liderii UE în luna iunie și vor fi adoptate formal de către miniștrii de finanțe în iulie. Statele membre sunt invitate să le ia în considerație în cadrul bugetelor și planurilor de reforme din 2015.
Comisia va face o serie de pași importanți în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Pactul, care cuprinde o componenta preventivă și o componentă corectivă (procedura privind deficitul excesiv), angajează statele membre să reducă deficitele și datoriile la timp și în mod durabil, prin recomandările și termenele-limită propuse de Comisie. Propunerile Comisiei vor fi discutate și aprobate de către miniștrii de finanțe ai UE în luna iunie.

Prinţul Charles a vorbit cu pasiune despre „admiraţia profundă” pe care o poartă ţării noastre, „pentru rezistenţa şi spiritul poporului român”, care îşi au rădăcinile în „bogata identitate culturală, religioasă şi etnică ce au făcut ca această ţară să fie unică în Europa”.

„Acestea sunt motivele care au adus România aproape de inima mea, dar, dincolo de asta, am ajuns să iubesc România pentru frumuseţea ei naturală, unică şi nepervertită, pentru peisajele şi comunităţile rurale fascinante”, a spus prinţul, numind frumuseţile României „un tezaur european şi internaţional”.

Membrul casei regale britanice a mărturisit că „speră şi se roagă” ca România să îşi poată păstra aceste comori, dând exemplul Italiei şi Elveţiei ca două ţări care au înţeles că pot fi moderne şi să-şi păstreze valorile rurale în acelaşi timp.

„Românii au multe motive de mândrie”, a mai spus Prinţul Charles în discursul său, „iar această mândrie ar trebui să vă determine să faceţi tot posibilul pentru a vă păstra stilul tradiţional de viaţă şi arhitectura istorică”. Următorul în linie la tronul britanic a dat şi câteva exemple de zone din România care se remarcă prin arhitectura şi peisajele lor: Bucovina, Maramureş, satele din Transilvania, dar şi cele din Oltenia.

„Toate aceste locuri vă definesc ca popor”, a punctat fiul Reginei Elisabeta a II-a, încheind cu o perspectivă din ipostaza de proaspăt bunic: „Fiind acum bunic şi având în vedere afecţiunea mea pentru această ţară şi pentru acest popor, sunt foarte preocupat de viitorul tuturor nepoţilor români şi de moştenirea lor unică din punct de vedere cultural, spiritual, natural”....Prinţul Charles a devenit oaspete regulat al României, vizitând chiar de mai multe ori pe an regiunea Transilvaniei, care îi place foarte mult. El este unul dintre cei mai de marcă promotori ai pădurilor transilvănene, el apărând şi în cadrul deja celebrei miniserii „Wild Carpathia”, lansată în toamna lui 2011 şi difuzată la nivel internaţional de Travel Channel. „Wild Carpathia” are trei părţi, care promovează diverse zone din România, precum Maramureşul, Bucovina, Săpânţa, Munţii Făgăraş şi Valea Zălanului. Ultima parte conţine şi un interviu cu Prinţul Charles.

SPRE DEOSEBIRE DE :

Imigranţii vinovaţi de abuz în sistemul social german ar putea fi expulzaţi pentru o perioadă de până la 5 ani. Acestea sunt prevederile unui nou proiect de lege, care va fi semnat probabil la începutul lunii iunie.
“Germania nu e o uniune socială”, declara cancelara Angela Merkel înainte de alegerile europarlamentare. “Nu dorim să oferim ajutoare de şomaj unor cetăţeni europeni în căutare de locuri de muncă în Germania. Vrem să eliminăm abuzul”, a adăugat şefa executivului de la Berlin.
Controversatul proiect de lege a ajuns pe agenda politică de la Berlin, după ce Curtea Europeană de Justiţie respinsese plângerea unei românce din Leipzig, care a solicitat ajutor social, fără să fi lucrat vreodată pe teritoriul statului german. Dar schimbarea legislativă vine şi pe fondul campaniei “Cine abuzează zboară”, iniţiată recent de Creştin-Socialii din Bavaria (CSU) şi îndreptată în special împotriva aşa-numitei imigraţii a sărăciei din România şi Bulgaria.

Câştigurile băncilor americane au scăzut cu 7,6% în primul trimestru din 2014, din cauza declinului semnificativ al veniturilor din credite imobiliare şi a reducerii profitului din tranzacţionare, transmite Reuters.

Fondul de garantare a depozitelor bancare din SUA (FDIC) a anunţat că industria bancară din Statele Unite a înregistrat un profit de 37,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, faţă de 40,3 miliarde de dolari înregistrat în primul trimestru din 2013.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor au descurajat consumatorii să refinanţeze ipotecile. Veniturile din vânzarea creditelor ipotecare şi valori mobiliare au scăzut în perioada ianuarie-martie 2014 cu 53,6%, sau patru miliarde de dolari.

'De la majorarea ratelor dobânzilor pe termen lung, în a doua jumătate a lui 2013, veniturile din ipoteci în ultimele trei trimestre au fost aproape la jumătate din nivelul înregistrat în precedentele şase trimestre', a declarat preşedintele FDIC, Martin Gruenberg.

Veniturile industriei bancare au scăzut cu 4%, la 163,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, comparativ cu primul trimestru din 2013, iar veniturile din tranzacţionare au înregistrat un declin de 18,3%.

Băncile din SUA au pus deoparte 7,6 miliarde de dolari în primul trimestru din 2014 pentru creditele neperformante, o scădere de 3,3 miliarde de dolari faţă de perioada similară din 2013.

Pe lângă funcţia de asigurarea depozitelor bancare, FDIC are şi rolul de a controla şi reglementa aproape 7.000 de instituţii bancare din SUA.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luni că există riscul confirmării aşteptărilor referitoare la un nivel ultrascăzut al inflaţiei, care să determine amânarea achiziţiilor de către consumatori şi companii, opinie care sugerează că instituţia este pregătită să ia măsuri de relaxare monetară, informează Mediafax.

Comentariile lui Draghi, făcute la o conferinţă a BCE din Sintra, Portugalia, semnalează că oficialii instituţiei analizează o gamă largă de măsuri, de la reducerea dobânzilor şi până la noi împrumuturi către bănci sau achiziţii de active, pentru a preveni ca inflaţia prea scăzută să submineze redresarea economică din zona euro, relatează MarketWatch.

"Trebuie să fim atenţi în mod special la o posibilă spirală negativă, a unei inflaţii scăzute şi a unor aşteptări de inflaţie şi creditare scăzute, în special în ţările cu probleme economice", a afirmat Draghi.

El a avertizat că există riscul de instalare a aşteptărilor pentru un proces dezinflaţionist care să determine populaţia şi companiile să amâne achiziţiile şi investiţiile, într-un ciclu dezinflaţionist clasic.

"Nu suntem resemnaţi să permitem inflaţiei să rămână la un nivel scăzut o perioadă lungă de timp", a spus şeful BCE.

Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară de pe 8 mai că oficialii băncii sunt pregătiţi să ia măsuri de relaxare monetară la reuniunea din 5 iunie, dar că aşteaptă mai întâi datele actualizate referitoare la inflaţie şi creştere economică.

Ulterior, şi alţi reprezentanţi ai BCE au adoptat o poziţie similară, astfel încât reducerea dobânzilor pare hotărâtă, în opinia analiştilor de pe pieţele financiare.

În luna aprilie, inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, cu mult sub ţinta BCE, de aproape 2%.

Opoziţia conservatoare a fostului premier Boiko Borisov a obţinut o victorie detaşată în alegerile europene de duminică, în Bulgaria, potrivit rezultatelor oficiale aproape definitive, relatează AFP, informează Mediafax.

Partidul GERB, care reclamă alegeri legislative anticipate, obţine 30,47% din voturi, socialiştii 19,05%, iar liberalii din cadrul partidului minorităţii turce MDL 17,14%, la numărarea a 97,5% din buletinele de vot.

Bulgaria va trimite la Strasbourg 17 deputaţi. GERB urmează să obţină unul-două mandate în plus faţă de alegerile pentru actualul Legislativ european.

Partidul PSB al lui Serghei Stanişev, preşedintele Partidului Socialist European, va obţine patru mandate, ca în 2009. Însă rezultatul său este interpretat în Bulgaria ca o înfrângere dură, PSB susţinând Guvernul minoritar al tehnocratului Plamen Oreşarski.

Un nou partid populist, care se defineşte ca fiind "de centru", intitulat "Bulgaria fără cenzură" (BBC), se clasează al patrulea, cu 10,64% şi obţine două mandate. Formaţiunea nu a anunţat încă la ce familie politică se va afilia.

Ultranaţionaliştii eurosceptici din cadrul Ataka, care şi-au bazat campania pe susţinerea politicii ruse în Ucraina, au obţinut doar 1,89% din voturile exprimate şi nu vor intra în Parlamentul European (PE).

Nivelul prezenţei la urne a fost de 35%, mai mic decât în 2009 (37,73%).

Victoria GERB în alegerile europene va pune în dificultate Guvernul minoritar susţinut de către socialişti şi MDL. Executivul a fost supus unei puternice presiuni din partea străzii pentru a demisiona, în urmă cu un an, după ce a preluat puterea în mai 2013.

Uniune economică care nu afectează suveranitatea statelor participante

Rusia a semnat joi cu Belarus şi Kazahstan un acord privind crearea unei Uniuni economice eurasiatice, destinate să amplifice integrarea între cele trei foste republici sovietice deja legate în cadrul Uniunii vamale, relatează France Presse.

Documentul a fost semnat la Astana (capitala Kazahstanului) de către preşedinţii rus, Vladimir Putin, belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi kazah, Nursultan Nazarbaev.

'Această uniune este economică şi nu afectează suveranitatea statelor participante', a subliniat preşedintele kazah, după ceremonia semnării tratatului de constituire a Uniunii euarasiatice, căruia Kremlinul îi atribuie o importanţă crucială pentru aprofundarea proceselor integraţioniste în spaţiul postsovietic.

Urmând să fie lansată la 1 ianuarie 2015, aceasta urmează să favorizeze o integrare mai strânsă între cele trei state legate deja din 2010 în cadrul unei Uniuni vamale.

Armenia şi Kârgâzstanul, alte două foste republici sovietice, şi-au anunţat intenţia de a adera la această uniune până la sfârşitul anului. În schimb, preşedintele rus a trebuit, în cele din urmă, să accepte neparticiparea Ucrainei, o ţară cu 46 de milioane de locuitori şi cu un real potenţial industrial, care traversează o criză fără precedent de la sfârşitul lunii noiembrie, ca urmare a refuzului preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit ulterior, de a semna un acord de asociere cu UE.

 Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a estimat că Ucraina trebuie 'mai devreme sau târziu' să adere la Uniunea economică eurasiatică, instituită joi de Belarus, Kazahstan şi Rusia.'Am pierdut participanţi pe drum, mă gândesc la Ucraina', a spus Lukaşenko într-o alocuţiune susţinută la conferinţa de presă comună, din finalul ceremoniei semnării Tratatului. 'Sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, conducerea ucraineană va înţelege că acesta este destinul său', a spus el, adăugând că dreptul la aderarea la Uniunea eurasiatică 'aparţine poporului ucrainean'.

Noul preşedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Poroşenko ales duminică, a declarat că prioritatea sa este intrarea în timp a Ucrainei în Uniunea Europeană, contrar ambiţiilor Moscovei care a încercat la sfârşitul anului 2013 să ademenească Kievul cu avantaje economice dacă va rămâne pe orbita sa şi va adera la Uniunea vamală.AGERPRES