Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat, miercuri, că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar, transmite Reuters.

Anunţul vine la împlinirea a patru ani de când Grecia a solicitat oficial asistenţă financiară internaţională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe pieţe cu o vânzare de obligaţiuni pe cinci ani.

Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%.

'Ţara şi economia sa sunt într-o situaţie mult mai bună acum, după patru ani foarte dificili pentru persoanele fizice şi juridice', a declarat adjunctul ministrului elen de Finanţe, Christos Staikouras.

Excedentul din 2013 deschide calea negocierilor pentru o nouă ştergere a datoriei de la guvernele din zona euro, care deţin acum peste 80% din datoria publică a Greciei, de 319 miliarde de euro.

În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat, miercuri, Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.

Discuţiile pentru o nouă ştergere a datoriei Greciei vor începe în a doua jumătate a acestui an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Simon O'Connor.

În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.

La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.

Grecia şi-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepţionale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al ţării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunţat Eurostat.

Datoria publică a Greciei a urcat, anul trecut, la 175,1% din PIB, de la 157,2% din PIB în 2012, ca rezultat al împrumuturilor din zona euro. Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) a fost alimentat cu 50 miliarde de euro, bani proveniţi din programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. HFSF a fost înfiinţat pentru recapitalizarea principalelor bănci din Grecia şi acoperirea costului vânzării activelor care nu sunt considerate viabile.

Din cei 50 de miliarde de euro, Grecia a utilizat 25 de miliarde de euro pentru consolidarea celor mai mari bănci, iar aproximativ 14 miliarde de euro au mers spre restructurarea băncilor mai mici.

'Cel mai probabil, băncile din Grecia nu vor trebui să utilizeze rezervele din Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), estimate la 11 miliarde de euro, iar banii ar putea fi folosiţi pentru reducerea deficitului public', a anunţat, luna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro. AGERPRES

Uniunea Europeană „fascistă” a fost inspirată și „desenată” de naziști și acest lucru este o dovadă a faptului că Hitler a câștigat Al Doilea Război Mondial, se arată într-o nouă carte controversată publicată în Marea Britanie.  Volumul intitulat „UE: Adevărul despre al Patrulea Reich - Cum a câștigat Hitler al Doilea Război Mondial” relatează că moneda unică europeană, piața liberă și chiar și expresia „Statele Unite ale Europei” au fost, de fapt, vise ale naziștilor cu grade înalte, incluzându-l aici pe Fuhrerul însuți. De asemenea, autorul susține că singura țară care beneficiază de pe urma UE este Germania, așa cum a plănuit Hitler.  Un purtător de  cuvânt al liberal-democraților britanici, al căror lider Nick Clegg suține ieșirea Marii Britanii din UE, a declarat că toate aceste idei sunt, de fapt, doar „un trafic de mituri bizare”, scrie publicația Daily Express.  Cartea este scrisă de Daniel J Beddowes și Falvio Cipollini. Autorii se întreabă: „La ce servește UE? Cine sunt adevărații beneficiari? Iar răspunsul este, desigur, Germania. Nu este o coincidență faptul că aproape toate țările din UE devin tot mai sărace, cu excepția Germaniei, care continuă să fie din ce în ce mai bogată”.  „Ai putea crede că noi am câștigat Al Doilea Război Mondial, dar, de fapt, am pierdut. Nu este o surpriză că trăim toți în al Patrulea Reich. Fie că își dau seama, fie că nu, cei care spriijină și apără Uniunea Europeană, sprijină, de fapt, moștenirea nazistă”.    „Hitler a fost omul care a vorbit despre visul exprimat pentru prima dată de către Napoleon, dar amprenta finală asupra UE așa cum o știm noi a fost realizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de către un bărbat pe nume Walther Funk, președintele Reichsbank și director al Băncii pentru Realții Internaționale”, susține cartea citată. Funk a fost ministrul Economiei al lui Adolf Hitler și consilierul său economic de bază.  „Naziștii voiau să scape de mulțimea de țărișoare din Europa și planul lor era destul de simplu. UE era visul lui Hilter”, precizează autorii volumului.   Nu este pentru prima dată când UE este descrisă ca fiind un complot al Germaniei de a cuceri Europa. În 1990, ministrul britanic Nicholas Ridley, un aliat apropiat al lui Margaret Thatcher a fost forțat să demisioneze după ce a descris Uniunea Economică și Monetară ca fiind „o rachetă nemțească menită să preia controlul asupra întregii Europe, iar renunțarea la suveranitatea națională în favoarea UE este la fel de nocivă ca și o predare în fața lui Hitler”.(Sursa EVZ. Simona Maties)

Candidatul favorit în sondaje la alegerile prezidențiale din Ucraina, miliardarul Petro Poroșenko, a efectuat weekendul trecut o vizită secretă în Israel, unde s-a întâlnit cu președintele israelian Shimon Peres și cu ministrul de Externe Avigodor Lieberman. Săptămânile de tăcere ale Israelului cu privire la criza ucraineană s-au terminat odată cu vizita "Regelui Ciocolatei" în Israel, relatată de edițiile online ale presei israeliene.

Fostul ministru de Externe Poroșenko este denumit "CEO-ul revoluției de pe Euromaidan", iar aspirațiile sale pro-vestice îl plasează pe primul loc în topul preferințelor electoratului ucrainean pentru prezidențialele din mai.

Un comunicat dat publicității marți arată că, în cadrul întâlnirii, Lieberman a spus: "Sper ca Rusia și Ucraina să-și normalizeze relațiile în curând", adăugând că un astfel de deznodământ ar fi în interesul întregii lumi.

Iraelul, principalul aliat al SUA în Orientul Mijlociu, a evitat să-și aleagă o tabără în cazul crizei din Ucraina. Ziarul liberal israelian Haaretz a relatat recent că oficialii Casei Albe și cei ai Departamentului de Stat sunt enervați de neutralitatea Israelului în fața agresiunii ruse în Ucraina. 

Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Departamentului de Stat, Jen Psaki, a declarat ulterior că SUA sunt "surprinse" că Israel a ales să nu sprijine o rezoluție a ONU de condamnare a anexării Crimeii de către Rusia. Totuși, ea a dezmințit că Washingtonul ar fi "iritat" sau "furios".

Analiștii au pus reținerea Israelului pe seama nevoii sale de a nu-și periclita relațiile cu Rusia, mai ales că are nevoie de Moscova în dosare precum cel sirian sau cel iranian.

La data de 15 aprilie, Putin a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, căruia i-a transmis că escaladarea crizei ucrainene se datorează politicilor iresponsabile ale guvernului de la Kiev, care ignoră drepturile și interesele legitime ale etnicilor ruși, conform unui comunicat al Kremlinului.

 

 

Contul curent al balantei de plati plati a inregistrat in primele doua luni din acest an un deficit de 102 milioane euro (fata de excedentul de 177 milioane euro din aceeasi perioada din anul 2013), se arata intr-un comunicat difuzat de Banca Centrala vineri dimineata.  Acest deficit are ca principala cauza majorarea deficitului inregistrat de balanta veniturilor (cu 195 milioane euro), cel al balantei comerciale (cu 28 milioane euro), precum si al reducerea surplusului inregistrat de balanta transferurilor curente (cu 86 milioane euro). Balanta de plati prezinta intr-o forma scurta tranzactiile finalizate intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unui an.
Toate aceste tranzactii determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. 
De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. 
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri. Importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza autoritatile vamale. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului si veniturilor proprietatii imateriale. 
In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

Danemarca şi România sunt singurele ţări din Europa unde s-a scumpit motorina într-un an.

Astfel, dacă analizati datele publicate, veţi observa, de exemplu, că la bulgari, motorina s-a iefinit în aprilie 2014 faţă de aprilie anul trecut de la 1,34 de euro la 1,30 de euro. La unguri, un litru de motorină se vinde acum cu 1,38 de euro, faţă de anul trecut când era 1,46 de euro. Chiar şi la greci motorina s-a ieftinit de la 1,41 de euro la 1,36 de euro. În Germania, preţul motorinei a scăzut într-un an de la 1,44 de euro la 1,36 de euro, iar în Belgia de la 1,43 la 1,36 de euro. În România, în schimb preţul pentru un litru de motorină a crescut de la 1,33 euro la 1,39 de euro. Acelaşi lucru şi în Danemarca: de la 1,44 de euro la 1,46, doar că scumpirea este mult mai sensibilă decât la noi. În primul buletin publicat după scumpirile de la 1 aprilie, România figurează cu un preţ al motorinei mai mare decât în ţări precum Germania, Austria sau Franţa. Astfel, conform raportului publicat de Oil Bulletin, România are un preţ de 1,392 de euro pentru un litru de motorină faţă de Germania, de exemplu, unde acelaşi litru de motorină costă 1,369 de euro. Conform ultimului raport, cea mai scumpă motorină din Europa este în Marea Britanie, 1,644 euro, în timp ce în Luxembourg este cea mai ieftină, 1,180 de euro. După aplicarea supra-accizei, România are acum un preţ pentru motorină mai mare decât toate ţările din regiune. În Bulgaria, motorina costă 1,306 euro, iar în Ungaria 1,383 de euro.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni semnarea decretului privitor la reabilitarea tătarilor din Crimeea și a altor minorități etnice care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, transmite Reuters, preluată de AGERPRES.

"Am semnat un decret de reabilitare a populației tătare din Crimeea, a populației armene, a germanilor, a grecilor, a tuturor celor care au suferit în timpul represiunilor staliniste", a declarat Putin într-o ședință a Consiliului de Stat.

Membrii minorității tătare din Crimeea, ce numără circa 300.000 de persoane (15% din populația regiunii), s-au opus anexării peninsulei Crimeea la Rusia care a avut loc luna trecută.

Tot luni, Vladimir Putin a aprobat amendamentele legislative destinate să faciliteze obținerea cetățeniei ruse de către rusofonii ce trăiesc în țări foste republici ale Uniunii Sovietice.

Modificările operate legii privind cetățenia rusă urmează anexării peninsulei Crimeea de Rusia și creșterii tensiunilor în estul Ucrainei, zonă în care trăiește o numeroasă comunitate rusă.

În urmă cu patru zile, șeful statului rus a apreciat că ieșirea din criza cu care se confruntă Ucraina depinde de garanțiile care vor putea fi date pentru ca drepturile populației rusofone să fie respectate în estul țării.