Companiile ruse ar trebui să ia în calcul delistarea acţiunilor lor de la bursele străine, respectiv tranzacţionarea acestora pe pieţele din Moscova, pentru creşterea securităţii economice, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, spune vicepremierul rus Igor Şuvalov.  Oficialul rus a declarat ieri: "Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Aceasta este o problemă de securitate economică".  Companii majore din Rusia, precum "Yandex" NV, "VimpelCom" Ltd. şi "Mail.ruGroup" Ltd., sunt listate doar în străinătate. Recenta anexare a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.   În condiţiile date, indicele de referinţă al Bursei din Moscova, Micex, s-a înscris pe curs descendent.  "Piaţa de capital devine mai complicată şi mai închisă pentru companiile ruse", a afirmat Şuvalov, menţionând: "Acest fapt este resimţit de exportatori şi de cei care s-au împrumutat în străinătate". Oficialul rus a mai spus că guvernul creează condiţii atractive pentru companiile care vor decide să revină la Bursa din Moscova.  Analiştii sunt sceptici, însă, că societăţile vor reveni pe piaţa din Rusia. "Întrebarea este dacă societăţile listate vor avea lichiditate suficientă la Bursa din Moscova şi dacă cele nou intrate vor putea să atragă finanţare la un cost avantajos", a declarat Jack Arnoff, partener la "Elbrus Capital Partners" din Londra. În opinia sa, Rusia trebuie să facă noi progrese în privinţa drepturilor acţionarilor ca să atragă companiile la bursa locală.   Indicele bursier Micex a scăzut cu 6,6% de la intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin în Crimea, la 1 martie.  Pe fondul tensiunilor generate de anexarea Crimeei, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a modificat ieri, în scădere, estimările privind creşterea economiei Rusiei, anul acesta. Conform FMI, PIB-ul Rusiei va creşte cu 1,3% în 2014, nu cu 2%, cât preconiza instituţia în ianuarie. Previziunea este, însă, mai optimistă faţă de cea lansată de banca centrală de la Moscova: avans sub 1% anul acesta.

 

 

Parlamentul European (PE) va vota, marţi, trei texte-cheie pentru finalizarea lucrărilor legislative care stau la baza Uniunii Bancare: Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (DRRB), Reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor (SGD) şi Regulamentul privind mecanismul unic de soluționare (MUS), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene (CE) trimis astăzi redacţiei.
Odată cu declanșarea crizei financiare, Uniunea Europeană și statele membre au demarat procesul de revizuire fundamentală a normelor de reglementare și supraveghere bancară. "Pe măsură ce criza financiară a evoluat și s-a transformat în criza datoriilor din zona euro în 2010 2011, a devenit clar că, pentru țările care au o monedă comună, mai erau multe de făcut, în special pentru a rupe cercul vicios dintre bănci și finanțările naționale", transmit reprezentanţii CE. În iunie 2012, șefii de stat și de guvern au convenit crearea unei uniuni bancare, pentru a centraliza aplicarea la nivelul Uniunii a normelor stabilite pentru zona euro (măsuri ce ar trebui urmate de orice stat care aspiră să intre în zona euro).  În prezent, toate textele care stau la baza Uniunii Bancare sunt în vigoare sau urmează să fie adoptate de către Parlamentul European în cursul următoarei sesiuni plenare. Acestea vor fi completate de un acord interguvernamental care va fi semnat de statele membre în luna mai.  Reforma profundă a sectorului bancar european are scopul de a-l face mai robust și mai rezistent, de a reduce impactul potențialelor falimente bancare și de a garanta că sectorul financiar este pus în slujba economiei reale.  "Criza din zona euro a evidențiat un posibil cerc vicios între bănci și datoriile suverane. A devenit astfel evident că este nevoie de o uniune economică și monetară mai bine guvernată și mai profundă pentru ca moneda unică să rămână funcțională pe termen lung. Pentru ca cercul vicios să fie rupt, un sector financiar mai solid nu este de ajuns. Este nevoie de o abordare mai integrată și mai profundă, care să asigure o aplicare centralizată a normelor în toate cele 28 de state membre", mai informează CE.  Acesta este motivul pentru care șefii de stat și de guvern din UE s-au angajat să instituie o uniune bancară in iunie 2012. Viziunea a fost dezvoltată, în continuare, în planul Comisiei Europene pentru o uniune economică și monetară din noiembrie 2012. Prima etapă a Uniunii Bancare este acum în vigoare prin intermediul Mecanismului Unic de Supraveghere, potrivit căruia Banca Centrală Europeană (BCE) va fi ultima instanță de supraveghere a tuturor celor 6 mii de bănci din zona euro, începând cu toamna acestui an. Concomitent, are loc o evaluare aprofundată a sănătății financiare a instituţiilor de credit.   Tot marţi, Parlamentul European urmează să adopte a doua etapă a Uniunii Bancare, Mecanismul Unic de Rezoluție, care va permite gestionarea mai eficientă a crizelor bancare. În plus, vor fi votate două propuneri legislative, respectiv reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor și Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, conchide comunicatul CE.(sursa...bursa)

 

Rata creditelor neperformante din sistemul bancar din România a ajuns la finele lunii februarie la 22,52%, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut, când acest indicator era de 21,87%.

În comparație cu sfârșitul anului 2010, rata creditelor neperfomante aproape s-a dublat, de la 11,85%, cât era în 2010, la 22,5% la sfârșitul lunii februarie, reiese din ultimul raport publicat de Banca Națională a României.

În aceeași perioadă a crescut semnificativ și rata riscului de credit, de la 20,8% în 2010 la 32,61% la finele lunii februarie 2014.

Ce înseamnă rata creditelor neperformante

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.

Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:

• a) darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
• b) declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.

Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional. Ca volum al creditului considerat restant, se ia în calcul întregul sold al creditului şi dobânzilor aferente, indiferent de numărul ratelor restante.

Click pentru mărire

Mai puțini restanțieri, restanțe mai mari

Față de prima lună a anului 2014, atunci când a fost înregistrat o creștere cu peste 7.000 a numărului de persoane fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la credite, în februarie numărul restanțierilor persoane fizice a scăzut cu aproape 10.000. Cu toate acestea suma restantă a crescut în februarie cu aproape 200 milioane de lei, ajungând la 11,72 miliarde de lei. Față de sfârșitul lunii februarie 2013, chiar dacă numărul restanțelor este mai mic 55.000 de credite, valoarea este mai mare cu peste 21%, de la 9,66 miliarde de lei la 11,72 miliarde de lei.

În ceea ce privește valoarea creditelor restante mai mari de 90 de zile, evoluția în ultimele 12 luni arată o creștere de aproape 30%, de la 6,93 miliarde de lei la 8,98 miliarde de lei.

Click pentru mărire

Comisia Europeana solicita restituirea unei sume totale de 318 milioane de euro, reprezentand fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) cheltuite in mod incorect de 11 state membre, in cazul Romaniei fiind vorba despre 4,51 milioane de euro, se arata intr-un comunicat al CE, citat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, astfel ca impactul financiar al deciziei va fi de aproximativ 315 milioane de euro. Banii revin la bugetul Uniunii Europene deoarece nu au fost respectate reglementarile comunitare sau pentru ca procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzatoare.

Romania trebuie sa dea inapoi 4,51 milioane de euro, iar impactul corectiei va fi de 4,24 de milioane de euro. Corectiile au fost aplicate pentru nedefinirea anumitor conditii agricole si de mediu, pentru controale efectuate in mod partial si pentru deficiente ale sistemului de sanctiuni.

Cele mai mari corectii au fost aplicate Frantei, care va da inapoi 255,66 milioane de euro, dintre care 238,90 milioane de euro, pentru deficiente privind alocarea de drepturi la plata. Portugalia a primit sanctiuni in valoare de 17,46 milioane de euro, pentru deficiente privind ecoconditionalitatea, pentru plati aferente unor animale neidentificate si calitatea nesatisfacatoare a controalelor la fata locului.

Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majoritatii platilor din cadrul Politicii Agricole Comune, in principal prin intermediul agentiilor lor de plati. De asemenea, statele membre sunt responsabile cu controalele.

Pe de alta parte, Comisia desfasoara peste 100 de audituri in fiecare an, verificand daca verificarile si reactiile statelor membre in ceea ce priveste deficientele sunt suficiente si are dreptul sa recupereze ulterior fonduri daca auditurile constata ca gestionarea si controlul realizate de statul membru nu sunt suficiente pentru a garanta ca fondurile UE au fost cheltuite in mod adecvat.

 Mai exista sanse reale de revenire economica a capitalismului in SUA? Cu  siguranta NU. Clasa de mijloc a fost distrusa si se  incearca cu succes sa se formeze o clasa de mijloc din lucratori pe salariu cu putin peste salariu minim, ceea ce este o clasa sociala de supravietuire ce nu poate acumula bunuri si nu poate da o viteza de circulatie a banilor in economie.

Pe de alta parte, locurile munca bine platite au plecat in Asia si cu siguranta nu se vor mai intoarce.  Minciunile lui Obama si ale politicenilor americani capitalisti nu vor mai  putea fi sustinute si crezute de cineva, legat de reducerea somajului, ceea ce va amplifica masa in  crestere a celor ce nu au un loc de munca.

In aceste circumstante economice, SUA doreste sa plece la razboi si sa impuna sanctiuni Rusiei si altor tari ca nu ii asculta, dupa ce ani de zile i-au ascultat si au ajuns la ruina.....

Vestul nu a inteles un lucru bazal si chiar am incercat sa discut cu multi  oameni care vad sub alta forma acest conflict potential din Ucraina. Ei nu pot percepe un aspect fundamental si anume ca in vest, marile corporatii pun presedinti, prim  ministri, politicieni, ei iau decizii politice si  economice si decid soarta tarilor occidentale, pe cand in Rusia, intreaga clasa a asa-zisilor oligarhi sunt total dependenti de deciziile presedintelui Putin si sunt coordonati de el, fac bani in urma deciziilor lui. Deci va fi foarte greu ca, in plan economic, vestul sa poata impune sanctiuni care sa dezechilibreze Rusia si pe presedintele Putin, guvernul rus si Parlamentul Rusiei sa nu gaseasca solutii.

De luni va incepe o  perioada tensionata in relatiile est-vest, in care orice greseala poate declansa actiuni de o amploare greu de  imaginat..... Sa speram ca se va renunta la ambitii si se  vor evita situatiile conflictuale.

Record neegalat, DE TREI ORI PÂRÂT: PROCUROR, DOCTOR ŞI PREMIER. (urmează probabil şi...preşedinte!?)

Justiţia Pârâtului

Victor Ponta este, la bază, procuror. Un fapt aproape uitat în comentariile la adresa actelor şi declaraţiilor actualului premier.

Indiferent ce funcţie ocupi în viaţă, meseria pentru care te-ai pregătit şi ai practicat-o în tinereţe ar trebui să lase asupra ta o amprentă de neşters. Iliescu a fost la Ape, Băsescu pe mare, Constantinescu la pietre. Niciunul dintre aceşti preşedinţi ai României nu şi-a călcat în picioare breasla odată ajuns în fruntea statului. Iliescu nu s-a dezis de hidrotehnicieni, Băsescu de vaporeni sau Constantinescu de geologi. Dimpotrivă, i-au evocat cu mândrie. Până şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte, i-a spus procurorului: „O să te-audă colegii mei, intelectualii...”.

Posibilul preşedinte al României, procurorul Ponta, este un adevărat duşman al propriei meserii. Şi, totodată, un avocat al potenţialilor infractori, la concurenţă cu Paula Iacob. Dl premier a avut grijă întotdeauna să nu se dezică de cei pe care îi cercetează procurorii sau îi condamnă judecătorii – pesediştii de frunte Duicu şi Prioteasa sunt cele mai recente exemple. În schimb, s-a dezis sistematic de colegii lui, procurorii, pe care i-a insultat şi denigrat de câte ori a avut ocazia.

Cum e posibil ca un fost procuror să afirme sus şi tare că şefii CJ Medehinţi şi Dolj, cercetaţi de procurori pentru corupţie, „au probleme doar pentru că sunt din judeţe unde PSD stă foarte bine”? Fără niciun temei, Ponta îşi acuză din start colegii că sunt doar nişte unelte politice antiPSD. Şi dacă judecătorii vor stabili că cei doi martiri olteni sunt vinovaţi, atunci juristul, omul legii, V. Ponta, va spune, cum a mai spus în cazul Năstase, că întreaga Justiţie face aport la Băsescu.

Cum e posibil? – întrebam. Răspunsul e unul singur: V. Ponta nu e procuror, n-a fost niciodată. Locul lui în sistemul judiciar este altul. Nu cel de judecător, grefier sau avocat. În sala de judecată, V. Ponta este Pârâtul. Procuror pârât, doctor pârât, premier pârât.

Nu poţi să nu te întrebi cum ar arăta Justiţia sub preşedintele pârât Ponta.