Conducerea BCE discută pe marginea unor astfel de instrumente în condiţiile în care inflaţia din regiune a încetinit, ajungând la un nivel de 0,5% - un sfert din ţinta băncii, de 2%. Printre măsurile avute în vizor de BCE într-un moment în care euro creşte, iar şomajul este la un nivel ridicat, ameninţând redresarea, se numără noi reduceri de dobândă, respectiv o posibilă introducere a dobânzilor negative la depozite.  Amintim că inflaţia anuală din zona euro a încetinit în luna martie la 0,5% (nivelul minim din 2009 până în prezent), de la 0,7% în februarie, potrivit Eurostat. Inflaţia din uniunea monetară se menţine sub pragul de 1% de şase luni consecutive.  BCE va menţine dobânzile la un nivel redus atâta vreme cât va fi necesar şi va lua în considerare toate instrumentele avute la dispoziţie, conform afirmaţiilor lui Draghi. "Cea mai mare temere a mea este stagnarea prelungită pe o perioadă de timp ce depăşeşte scenariul nostru de bază. Unul dintre cele mai mari pericole la adresa Europei este şomajul foarte ridicat", a spus preşedintele BCE, adăugând: "Privind în perspectivă, vom monitoriza foarte atent evoluţiile şi vom lua în calcul toate instrumentele avute la dispoziţie. Suntem fermi în hotărârea noastră de a menţine un grad ridicat de acomodare monetară şi de acţiona rapid în caz că va fi nevoie".  Ieri, Draghi a adus în atenţie, de asemenea, temerile generate de aprecierea euro, după ce cursul acestei monede a câştigat 7% faţă de dolar, în ultimul an.  Euro era cotat la 1,3720 dolari ieri, la ora 10.03, la New York, în scădere cu 0,3% faţă de ziua precedentă. Înaintea afirmaţiilor lui Mario Draghi, euro avea un curs de 1,3760 dolari.
BCE a decis, ieri, să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%, unde se află de la începutul lunii noiembrie. Decizia a fost anticipată de analişti.

  

Guvernul de coaliţie condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc loc de muncă în cel mult şase luni, informează Frankfurter Allgemeine Zeitung.     potrivit  FAZ, citat de publicaţia italiană Libero Quotidiano, imigranţii din state membre UE care nu găsesc loc de muncă în Germania într-un interval de şase luni riscă expulzarea din Germania.

"Este vorba de aspecte legale care să permită combaterea tentativelor de abuzare de sistemul de asistenţă socială de către cetăţenii din state membre UE", explică surse citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"Numărul imigranţilor din România şi Bulgaria şi cantitatea de probleme sociale asociate cu aceştia rămân la nivel acceptabil pe plan naţional, dar există semnale de preocupare în unele regiuni. De aceea sunt căutate soluţii, înainte de a deveni o problemă la nivel naţional", a explicat ministrul de Interne, Thomas de Maiziere, într-o conferinţă de presă organizată alături de omologul său responsabil de Afaceri Sociale, Andrea Nahles

Criza dintre Uniunea Europeană şi Ungaria lui Viktor Orban a scăzut în intensitate, dar neîncrederea reciprocă continuă să fie prezentă şi să afecteze relaţiile dintre Bruxelles şi Budapesta, scrie astăzi AFP într-o analiză dedicată alegerilor de duminică care, cel mai probabil, vor fi câștigate de partidul premierului în exerci

Ungaria face actualmente obiectul a nu mai puţin de 21 de proceduri de infringement, dar această situaţie este departe de a fi una excepţională - toate ţările UE sunt vizate - iar majoritatea acestor proceduri nu au în vedere decât infracţiuni minore.
Totuşi, raportul foarte sever adoptat în luna iulie a anului trecut de către Parlamentul European pentru a denunţa atingerile aduse democraţiei în Ungaria nu au condus la nimic concret. Adesea arătată cu degetul de comisarul european însărcinat cu justiţia Viviane Reding, Ungaria nu a fost vizată de nicio sancţiune reală. Vehiculată cândva, mai ales în Parlamentul European, perspectiva unei suspendări a dreptului de vot al Ungariei în Consiliu - procedură calificată uneori drept “armă atomică” şi niciodată folosită în istoria Uniunii Europene - a fost dată uitării.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, preluat de Agerpres, Reding - care aparţine aceleiaşi familii politice a conservatorilor europeni ca şi Orban - nu şi-a ascuns iritarea faţă de Budapesta. Ea şi-a exprimat indignarea faţă de modificările aduse legii fundamentale ungare, cu ajutorul majorităţii de două treimi de care se bucură Orban. “O constituţie nu este o jucărie”, a subliniat ea atunci.
Dar “mijloacele de acţiune ale Comisiei sunt foarte limitate”, potrivit unei surse europene. În ciuda unei retorici adesea antieuropene, Viktor Orban a ştiut întotdeauna să nu meargă prea departe. Pe de altă parte, potrivit AFP, Ungaria profită din plin de apartenenţa sa la UE. Budapesta ar urma să primească circa 20,5 miliarde de euro pe parcursul exerciţiului bugetar multianual 2014-2020. Această sumă ar urma să finanţeze circa 98% din investiţiile publice locale. Fondurile europene sunt indispensabile pentru dezvoltarea reţelei rutiere şi feroviare. În aceste condiţii, ar fi practic un act de sinucidere pentru Budapesta să părăsească Uniunea. Îngrijorată de procedura de selectare a companiilor în cadrul licitaţiilor privind infrastructurile, Comisia a suspendat vreme de câteva săptămâni, în 2013, fondurile europene. Autorităţile ungare au protestat iniţial, după care s-au conformat şi au obţinut deblocarea fondurilor. Procedura de deficit excesiv ce viza Ungaria de la aderarea sa la UE în 2004 a fost ridicată în mai 2013. Chiar dacă Bruxellesul şi-a însoţit decizia de numeroase rezerve, guvernul Orban a promovat decizia ca o legitimare a politicii sale economice.
Criza din Ucraina aminteşte de asemenea că Budapesta are un rol esenţial pentru politica de vecinătate a UE. Ungaria este membră a grupului de la Vişegrad în cadrul Uniunii Europene. Creat în 1991 şi reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, V4, care a anunţat anul trecut crerea unui “battle group” comun în cele patru state până în 2016, a fost vârf de lance în cadrul UE pentru a-şi exprima solidaritatea cu privire la Ucraina.
În fine, Ungaria este prezentă şi vocală şi în problemele de extindere. Ea militează pentru aderarea Serbiei, de care o desparte o frontieră comună, şi este favorabilă intrării Turciei în Uniunea Europeană.

Super news ........

Un test ce permite diagnosticarea moleculară a cancerului şi, totodată, identificarea celei mai noi terapii personalizate este disponibil, de luna aceasta, și în România. 

"Există un info-line permanent care oferă informaţii despre efectuarea testului Oncompass - cel mai avansat sistem informaţional, la nivel mondial, de identificare a celei mai eficiente terapii personalizate bazate pe identificarea mutaţiilor genetice ce au determinat apariţia şi evoluţia cancerului", a precizat dr. Istvan Peták, cercetător ungar şi unul dintre pionierii mondiali ai diagnosticării moleculare.  Potrivit sursei citate, diagnosticul complex obţinut prin efectuarea testelor moleculare Oncompass creşte semnificativ şansele de stopare a evoluţiei tumorii şi oferă, prin analiza simultană a unui mare număr de gene, o importantă economie de timp pentru bolnavul de cancer. Un alt avantaj major al testului este faptul că mostra de ţesut serveşte la examinarea mai multor gene simultan.

Referitor la preț, dr. Istvan Peták a precizat că poate ajunge și la 4.000 de euro, incluzând şi identificarea terapiei personalizate.

Elaborat de compania KPS Biotechnology Ltd, testul Oncompass creşte şansele de detectare a mutaţiilor genetice care sunt implicate în apariţia şi evoluţia ulterioară a cancerului, determinând cele mai eficiente opţiuni terapeutice, potrivit dr. Peták.   Pe baza testului oncompass, medicul oncolog poate ghida tratamentul fiecărui pacient în parte, alegând cea mai potrivită terapie, atât din cadrul medicamentelor existente pe piaţă, cât şi din cadrul celor aflate în curs de înregistrare în diverse studii clinice în Europa şi în alte regiuni ale globului, a adăugat cercetătorul ungar.  Diagnosticul rezultat în urma testului este integrat ulterior într-un sistem informaţional complex, unic în lume, şi determină opţiunile terapeutice cele mai eficiente pentru fiecare pacient în parte.

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri proiectul de lege pentru intarirea disciplinei financiare privind operatiunile de incasari si plati in numerar. Potrivit proiectului, limitarea platilor in numerar se extinde si la alti operatori economici decat persoanele juridice: persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica. Proiectul va fi trimis catre Parlament.
Plafonul zilnic maxim este de 5.000 lei/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.
Proiectul mai prevede limitarea incasarilor si platilor zilnice in numerar la 5.000 lei/persoana in cazul operatiunilor de plati in numerar sau de incasari in numerar efectuate de operatorii economici catre sau de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante sau alte drepturi, restituiri sau acordari de imprumuturi sau alte finantari;
De asemenea, este prevazuta limitarea operatiunilor de incasare in numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoana. Mai sunt limitate incasarile si platile in numerar efectuate intre persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzactie;.
Proiectul de lege mai stabileste si sanctiunile aplicabile celor care depasesc plafoanele, respectiv aplicarea de amenzi in cuantum de 25% din sumele platite/incasate care depasesc plafoanele.
In plus, proiectul de Lege introduce, pentru institutiile bancare emitente si acceptante din Romania, obligatia de a respecta plafoanele maxime prevazute de lege pentru comisioanele interbancare. Totodata institutiile acceptante au obligatia de a include in acordurile incheiate cu beneficiarii platilor informatii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate, a comisioanelor interbancare, precum si a comisioanelor suplimentare aplicate in functie de marca si categoria respectivelor carduri de plata.

"Cred că agenţia aceea acum suflă şi în iaurt, a avut odată încredere în România şi acum e mult mai prudentă. Citindu-i comunicatul şi prudenţa, sare şi peste faptul că am intrat în zona de surplus a contului curent (...) Sau ne plătim datoriile externe, şi nu cred că este bine, sau devenim, doamne fereşte, exportatori de capital. Sare peste asta. Acum o să aibă în faţă şi cifrele privind raportul între depozite şi împrumuturi, care consolidează ideea că această reducere semnificativă nu este conjuncturală", a spus Isărescu, întrebat cum explică faptul că în ciuda ajustărilor şi performanţelor evocate de autorităţi există încă agenţii de rating care nu acordă României calificativul recomandat investitorilor.

S&P este singura dintre cele trei mari agenţii de rating, incluzând Fitch şi Moody's, care evaluează România cu rating din categoria nerecomandată investitorilor (junk). Calificativul "BB+" se află cu o singură treaptă sub categoria recomandată investitorilor.

S&P a îmbunătăţit la finele lunii noiembrie perspectiva ratingului României de la "stabilă" la "pozitivă" şi a confirmat calificativul la "BB+", reflectând creşterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar, dar a atenţionat totodată cu privire la gradul redus de absorbţie a fondurilor UE, scăderea investiţiilor străine, din cauza incertitudinilor birocratice şi juridice, şi riscul ca Guvernul să nu-şi respecte angajamentele de reformă înaintea alegerilor programate pentru 2014.