Mai multe bănci străine se pregătesc să părăsească piața din România, pentru că este mai profitabil să se îndrepte în altă parte, a declarat Ianfred Silberstein, preşedintele Asociaţiei Consilierilor Juridici Financiar-Bancari (ACJFB).

„Multe bănci au arătat că vor să-şi vândă afacerile din România şi să se îndrepte în alte părţi. Sunt ştiute, deja, declaraţiile oficiale de la Millennium şi Volksbank, care au spus acest lucru. Activitatea de retail a fost exclusă din activitatea Citibank şi Royal Bank of Scotland. Există o premisă ca şi alte bănci să facă acest lucru. Aici nu este vorba numai de risc, este vorba de profitabilitate, în primul rând, şi ţinând seama de situaţia existentă, acestea consideră că este mai profitabil ca, în contextul actual, să se îndrepte în altă parte", a spus Silberstein.
Silberstein a mai spus că băncile care se vor conforma cererii Băncii Naționale de a reduce comisioanele aplicate depozitelor, astfel încât clienții să nu retragă mai puțin decât au depus, vor avea câștig de cauză și vor fi căutate, în defavoarea celorlalte.

„Fiecare bancă trebuie să ţină seama de acest lucru, în momentul adoptării unei politici proprii şi atunci fiecare bancă va discuta. Efectele le vom vedea de la bancă la bancă. Acum rămâne ca şi clientela să vadă dacă unele bănci s-au adaptat la acest lucru şi nu mai diminuează depozitul în momentul restituirii. Acestea vor fi căutate. Celelalte, care vor diminua depozitul, implicit, vor avea o restrângere a numărului de clienţi. Acţionariatul străin nu are nicio relevanţă din acest punct de vedere. În general, majoritatea băncilor au management românesc. Deci managementul ia decizia, pentru că nu este o problemă pe care o decide acţionariatul", a explicat Silberstein.

Si astia vor afara din UE si nu exista alta cale ...

89% din cei aproximativ 3,8 milioane de locuitori ai regiunii Veneto cu drept de vot s-au pronunţat începând de luni pe internet asupra unei posibile independenţe a Veneţiei, într-o consultare fără valoare juridică.

Potrivit cifrelor publicate vineri seară la Treviso /nord-estul Italiei/, 2.360.235 de persoane au participat la vot, sau 73% din electoratul regional. Deşi a mobilizat virtual alegătorii, referendumul nu a atras mulţimile şi doar câteva sute de persoane s-au adunat la Treviso pentru a asculta proclamaţia oficială. Mulţi fluturau steagul Serenissimei, un alt nume dat Republicii Veneţia.

Pentru 'da' au votat 2.102.969 de persoane şi 'nu' 257.276 de locuitori /11%/, au precizat organizatorii consultării, care au propus separarea regiunii Veneto de restul peninsulei italiene.

Lansat de un comitet numit Plebiscito.eu, acest rezultat nu va avea nicio consecinţă juridică sau politică, dar va sprijini un apel la referendum pentru independenţa Veneţiei.

În spiritul promotorilor acestui scrutin, noua ţară se va inspira din Republica Veneţia, născută în Evul Mediu şi mare putere economică şi politică până la căderea ei în faţa lui Napoleon Bonaparte în 1797.

Întrebat miercuri de presa străină la Roma, guvernatorul Veneţiei, Luca Zaia, a considerat că Roma, capitala Italiei, "se crede mereu în fruntea unui imperiu şi pe noi ne consideră la periferia acestui imperiu".AGERPRES

În timp ce UE anunţa sancţiuni pentru oficiali ruşi şi proruşi, vicepremierul belgian Didier Reynders a insistat vineri asupra necesității unui parteneriat între UE și Rusia, într-un discurs ținut în cadrul Forumului de la Bruxelles, conform Xinhua.
"Știm că Rusia este și trebuie să rămână un partener a cărui valoare adăugată pe scena diplomatică s-a dovedit, de mai multe ori, foarte utilă. Împreună cu Rusia, am fost capabili să abordăm atât de multe dificultăți ale acestei lumi în tranziție. Împreună cu Rusia, am avut de câștigat pacea care a urmat încheierii Războiului Rece", a declarat Reynders, care deține și funcția de ministru de externe.
Reynders a mai precizat că în lumea de azi mesajul UE și SUA nu este bine înțeles de către Rusia.

Cita minciuna, cita dezinformare, NUMAI IPOCRIZIE

Ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, spune că referendumul care a condus la anexarea Crimeii de către Rusia reprezintă o tentativă de scindare a Europei."Referendumul din Crimeea şi decizia Consiliului Federaţiei Ruse de anexare a regiunii sunt încălcări ale dreptului internaţional şi o tentativă de scindare a Europei", a declarat șeful diplomației germane după o întrevedere pe care a avut-o la Kiev cu premierul proeuropean al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk.

Steinmeier a promis guvernului interimar al Ucrainei susținere adițională pentru a ajuta la stabilizarea țării divizate.

"Ne-am întâlnit astăzi aici pentru că știm că situația este încă dramatică", a afirmat ministrul.

Citește și: Planul Thatcher: cum încearcă Putin să dividă Europa în problema ucraineană

Oficialul german a continuat prin a-i da asigurări premierului ucrainean că Berlinul va ajuta Kievul "cât de mult poate".

Steinmeier a vizitat orașul estic Donețk, acolo unde 2.000 de oameni au manifestat sâmbătă pentru legături mai puternice cu Moscova și întoarcerea președintelui căzut în dizgrație, Viktor Ianukovici.

Ucraina va fi obligată să cumpere gaze la un preţ mai mare începând de la 1 aprilie şi se află într-o situaţie dificilă, deoarece Uniunea Europenă (UE) nu va putea să-i furnizeze nimic înainte de sfârşitul anului, a afirmat ieri comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, citat de mediafax.ro

UE prevede implementarea unui sistem care să permită inversarea fluxului în gazoducte şi ar putea astfel să aprovizioneze Ucraina via Slovacia, dar nu mai devreme de sfârşitul anului, a anunţat comisarul european în cursul unei conferinţe de presă comune cu ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, la Bruxelles. "O reuniune este prevăzută cu autorităţile slovace săptămâna viitoare şi un acord ar putea fi semnat la sfârşitul lunii aprilie", a anunţat el. Sistemul ar putea fi operaţional "până la sfârşitul anului", a apreciat el.

Prin urmare, noile autorităţi ucrainene se aşteaptă la vremuri grele, deoarece, începând de la 1 aprilie, vor trebui să cumpere gaze la preţul de 378 de dolari pentru mia de metri cubi, faţă de aproximativ 270 cât plăteşte în prezent. Gazprom a decis să anuleze condiţiile favorabile acordate Kievului, a deplâns Prodan. Preţurile ar putea ajunge chiar şi la 500 de dolari, potrivit pieţei, a precizat el.

O întrerupere a livrărilor de gaze este posibilă, deoarece Ucraina datorează aproape două miliarde de dolari companiei Gazprom. Gunther Oettinger, care a asigurat la începutul lunii martie că UE va ajuta Ucraina să-şi regleze datoria la gaze, a evitat să-şi reînnoiască angajamentele miercuri. "Nu se pune în discuţie ca UE să regleze datoriile către Gazprom".

Uniunea Europeană a prevăzut o asistenţă financiară de 11 miliarde de euro pentru Ucraina, dar deblocarea fondurilor este condiţionată de un acord cu FMI. Întrebat dacă Guvernul ucrainean intenţionează să folosească aceşti bani pentru a-şi achita datoria la gaze, Iuri Prodan a optat pentru prudenţă. "Nu pot să vorbesc despre aşa ceva", a spus el.

Ucraina contează pe rezervele sale. Iuri Prodan le-a estimat la 8,2 miliarde de metri cubi. Însă acestea vor fi "insuficiente pentru a asigura aprovizionarea tuturor locuinţelor din ţară", a afirmat el.
Sursa: mediafax.ro

Fostul președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-a declarat luni în favoarea referendumului din Crimeea, la care 96,77% dintre votanți s-au pronunțat pentru alipirea acestui teritoriu la Federația Rusă, considerând că astfel s-a reparat o eroare istorică, transmite agenția Interfax citată de EFE.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hrușciov, pe când Rusia și Ucraina făceau parte din URSS. "Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebați, acum poporul a corectat acea eroare", este de părere Gorbaciov.

"Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancțiuni", a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul și au instituit sancțiuni împotriva unor oficiali ruși și ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.

"Pentru a impune sancțiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Și sancțiunile trebuie aprobate de ONU", a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, "voința exprimată de poporul din Crimeea și transformarea acesteia în entitate a Federației Ruse nu este un motiv" pentru aplicarea de sancțiuni.

Un studiu finanțat de Centrul Spaţial Goddard al NASA arată că civilizația industrială va intra în colpas în următoarele decenii. Motivul este simplu: greșelile pe care omenirea le-a făcut în trecut vor fi repetate. Studiul cerut de NASA a analizat folosind modelul HANDY modul cum au decăzut civilizaţiile complexe. "Căderea Imperiului Roman şi a Imperiului Mongol, Maur sau Gupta, dar şi a Imperiului Mesopotamian sunt dovezi că civilizaţiile avansate, sofisticate şi complexe pot fi fragile şi efemere", se arată în studiul citat de "The Guardian", scrie www.rawstory.com.

Cercetătorii au identificat câțiva factori care trebuie luați în calcul - populația, clima, apa, agricultura și energia. Aceşti factori pot duce la colaps dacă generează două caracteristici sociale. Studiul vorbește de consumul excesiv de resurse care pune presiune pe capacitatea ecologică şi stratificarea economică în bogați și săraci. Aceste fenomene sociale ar fi jucat un rol esenţial în colapsul altor imperii în ultimii 5.000 de ani.

"Surplusul acumulat nu este distribuit echilibrat în societate, dar e controlat de o elită. Marea masă, cea care produce bogăţia, are alocată doar o porţiune mică, sub nivelul de subzistenţă", mai arată studiu. Potrivit acestuia, reflectând la realitatea lumii de astăzi, la avansul tehnologiei şi eficientizarea agriculturii şi industriei, colapsul este un lucru dificil de evitat. Studiul arată că bogații nu vor simţi prea devreme această problemă a societăţii, deoarece ea va veni încet dinspre masele de oameni. Acestea vor avea din ce în ce mai multe probleme, iar, în final, vor trage toată societatea după ele. Romanii şi mayaşii considerau că nu vor avea niciodată probleme, dacă ne bazăm pe elite, dar societățile au intrat în colaps și au dispărut.