O conversaţie între ministrul eston de Externe, Urmas Paet, şiÎnaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, sugerează că fosta Administraţie Viktor Ianukovici nu este responsabilă de victimele din Piaţa Independenţei, lunetiştii fiind recrutaţi de lideri proeuropeni. În Ucraina, "există impresia din ce în ce mai clară că în spatele lunetiştilor nu a fost Ianukovici, ci a fost cineva din cadrul noii coaliţii" proeuropene, îi spune Urmas Paet lui Catherine Ashton într-o înregistrare difuzată online.  "Cred că vreau să investigăm. Vreau să spun că nu auzisem asta până acum, este interesant", i-a replicat Ashton.
Potrivit Mediafax, care citează BBC, Urmas Paet a confirmat că a avut conversaţia cu baroneasa Ashton pe 26 februarie.
Paet a explicat că are informaţiile de la Olga Bogomoleţ, medic-coordonator al serviciului medical de voluntariat care există în Piaţa Independenţei din Kiev. Bogomoleţ a comunicat că victimele ambelor părţi din Piaţa Independenţei au fost împuşcate cu aceleaşi tipuri de arme. Cu toate acestea, Bogomoleţ a admis, pentru publicaţia Daily Telegraph, că nu a avut acces la victimele din rândul forţelor de ordine. Urmas Paet a cerut lansarea unei anchete în cazul victimelor de la Kiev, cerând tratarea cu obiectivitate a declaraţiilor sale. "Le cer jurnaliştilor să trateze această înregistrare cu atenţie. Eu mă refeream la teoriile care circulă despre ce s-a întâmplat în Ucraina", a spus ministrul eston de Externe.

Ultima statistică privind criminalitatea în capitala Germaniei îi arată pe români pe primul loc la capitolul furturi de buzunare în 2013. Nu comit crime grele, dar fură cam tot ce apucă. Cel mai mult succes îl au în rândul hoţilor telefoanele mobile. Extrase din genţile oamenilor sau din magazine. De multe ori, victimele sunt turiştii, prezenţi în orice sezon în număr foarte mare în Berlin (peste 25 de milioane de înnoptări în 2013). Aproape o treime din hoţii de buzunare din Berlin sunt cetăţeni români: 31,1%. Bulgarii ocupă locul al doilea, cu 9,9%.

Studiul, publicat la Berlin de Ministerul regional de Interne, condus de creştin-democratul Frank Henkel, arată şi că delictele de acest gen s-au înmulţit considerabil. Cu 20.794 de făptaşi prinşi în 2013, furturile de buzunar au fost cele mai multe din ultimii 10 ani. Iar 17,3% dintre hoţi s-au dovedit a fi minori.

Tructul cu harta - O escrocherie la modă în rândul hoţilor proveniţi din România face în continuare victime, deşi e arhicunoscută în rândul localnicilor: trucul cu harta, care merge de minune la terasele berlineze. Un domn binevoitor îţi întinde o hartă pe masă, îţi pune întrebări legate de o adresă, iar în timp ce tu te concentrezi să-i răspunzi, banii sau telefonul tău mobil migrează pe nesimţite spre buzunarul lui. Peste 4.000 de astfel de cazuri au avut loc în 2013.  În ceea ce priveşte furturile de maşini, cercetările poliţiei arată că făptaşii est-europeni, mai ales cei proveniţi din Polonia, sunt în fruntea listei. În 2013, au fost furate 6.669 de autoturisme, mărcile preferate anul trecut fiind Audi, Range Rover şi Mazda. Pentru crima organizată, spun reprezentanţii poliţiei berlineze, capitala Germaniei e scena perfectă, având în vedere suprafaţa extinsă a oraşului şi legăturile rapide, pe autostradă, cu Europa de Est.

Oraş sigur - În total, poliţia a înregistrat anul trecut peste 503.000 delicte în Berlin, cu 1,7% mai multe decât în 2012. Numărul spargerilor de locuinţe şi al vătămărilor corporale grave a scăzut, faţă de anii trecuţi, cu 5,9%, respectiv 7,1%. Cele 106 omoruri înregistrate în 2013 în capitală au fost şi ele semnificativ mai puţine decât în anii trecuţi. O scădere cu 27,9%.

Motivul principal, aşadar, al creşterii nivelului criminalităţii îl reprezintă tocmai hoţii de buzunare şi de maşini, din ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai activi. Aproape jumătate din totalul delictelor comise în 2013 au fost furturi de toate felurile.

Cu toate acestea, senatorul Henkel asigură că, „în comparaţie cu alte metropole, Berlinul este unul dintre cele mai sigure oraşe din Europa”.

HAHAHA ... investitura guvernului Ponta (naumski sau "naum" de fapt) III

Motivul aservirii BNR si protectiei oferite penalilor lui Ponta

Rezervele valutare ale Bănci Naționale (BNR) au scăzut în luna februarie cu 1,3 miliarde euro, ajungând la 31,6 miliarde euro, pe fondul unor plăţi la datoria publică în sumă de 1,17 miliarde euro şi reducerii ratei rezervelor minime oblligatorii constituite de bănci în valută, potrivit datelor publicate de BNR preluate de b1TV.
În februarie au fost consemnate intrări de 2,37 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
Totodată, au ieşit de la rezerva valutară 3,63 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Parlamentul European (PE) a aprobat, astăzi, propunerea legislativă de instalare a sistemelor de urgenţă care alertează automat serviciile de salvare în caz de accident, în toate noile modele de maşini şi camionete până în octombrie 2015, susţine un comunicat de presă trimis redacţiei.
Sistemul eCall instalat în autovehicule utilizează tehnologia numărului de urgenţă 112 pentru a alerta automat serviciile de salvare în cazul unui accident serios. Sistemul poate indica locaţia exactă, contribuind la un ajutor acordat mai rapid, ceea ce poate salva vieţi, reduce gravitatea rănilor şi micşorează costurile ambuteiajelor, adaugă PE.
Propunerea legislativă stabileşte octombrie 2015 ca data finală la care producătorii să fie pregătiţi să instaleze echipamentele eCall în noile modele de maşini şi camionete. Cu toate acestea, pentru a răspunde cererii din partea industriei de a avea mai mult timp pentru a dezvolta şi a testa sistemul, deputaţii au lăsat deschisă posibilitatea amânării acestui termen.
"Instalarea unui sistem public de apeluri de urgenţă în UE reprezintă o realizare foarte importantă pentru siguranţa utilizatorilor transportului rutier european. În jur de 2500 de vieţi ar putea fi salvate în Europa în fiecare an, iar în zeci de mii de cazuri gravitatea rănilor ar putea fi redusă. Apelurile electronice vor fi gratuite, astfel încât să poată beneficia de ele orice şofer din Europa, indiferent de maşina pe care o conduce", a susţinut Olga Sehnalova, membru al PE.

Numărul societăţilor intrate în insolvenţă în prima lună a acestui an a ajuns la 2.054 societăţi. Chiar dacă suma este mai mică decât în perioada similar a lui 2013, nivelul insolvențelor continuă să rămână ridicat . Dacă media lunară se menține la nivelul din ianuarie, pe ansamblul lui 2014 am avea circa 25.000 de insolvențe, nivel încă ridicat. Din 2010 până la finele lui 2013, peste 100.000 de firme au intrat în procedura insolvenței.

Anul 2014 a debutat cu o reducere a numărului de insolvențe însă acest indicator se menține la un nivel ridicat. În ianuarie, puțin peste 2.000 de firme au apelat la această procedură, potrivit datelor Registrului Comerțului. Dacă anul 2014 va continua cu această medie lunară am avea, la finele anului, peste 24.000 de insolvențe noi adică pe media ultimilor patru ani. Anul trecu a fost cel mai prost din acest punct de vedere. Potrivit Cofacem peste 27.000 de firme au intrat în insolvență ceea c ear putea însemna pierderea locului de muncă pentru 100.000 de angajați. Din 2010 până în present, frecvența procedurilor noi a fost de peste 24.000 pe an.

Cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă a fost înregistrat, în ianuarie, în municipiul Bucureşti - 360, şi în judeţele Bihor - 195, Mureş - 150 şi Braşov - 104.
La polul opus, cu cele mai puţine societăţi intrate în insolvenţă, se află judeţele Călăraşi - opt, Giurgiu - 10, Neamţ şi Suceava, cu câte 11. Numărul firmelor înregistrate în ianuarie 2014 la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a scăzut cu 4,52% faţă de aceeaşi lună din 2013, fiind înregistrate 8.515 persoane fizice şi juridice la nivel naţional, faţă de 8.918 în ianuarie 2013.
Cea mai mare scădere a numărului de înregistrări a avut loc în judeţele Buzău (cu 28%) şi Iaşi (cu 21,7%).
În schimb, în Covasna şi Sălaj, numărul înmatriculărilor a crescut cu 44%, respectiv cu 41%.
În ianuarie 2014, cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti - 1.364. În Timiş, au fost înfiinţate 373 de firme, iar în Bihor 343. La polul opus, în judeţele Tulcea şi Covasna au fost consemnate cele mai puţine înregistrări de firme, adică 55, respectiv 75.