Poate Ponta fi candidat la prezidentiale ? Daca Romania e tara civilizata, raspunsul e NU, din cauza ca:
1. Ponta e un plagiator dovedit de Universitatea Bucuresti
2. Ponta , impreuna cu Rus sunt principalii vinovati si responsabili pentru fraudarea rezultatului Referendumului din 2012 prin utilizarea, deliberata, a listelor electorale false ci 18,3 mil votanti, cu 2,6 mil falsuri, in locul celor corecte cu 15,7 mil
3. Ponta este principalul responsabil pentru moartea Aurei si a lui Iovan, prin inghetare, vnefiind salvati de institutiile Statului. Acest lucru s-a intamplat din cauza lipsei de coordonare centrala si unica comanda. Ponta e responsabil pentru aceasta neconvocand Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, si necoordonarea acestuia.
4. Pentru presedintie e necesar un candidat cu oarecare morala. Ponta e profound immoral, dispretuind cu adevarat poporul roman. Aveti mai multe dovezi, in timp cat erau in desfasurare operatiunile de salvare in Muntenegru, iresponsabilul Ponta nu a cadadicsit nici macar sa-si intrerupa etalarea suncilor premature de pe terenul de sport, ignorand situatia de urgenta. Exact la fel si in 20 ianuarie, cand afland deja despre accidentul aviatic cu victime, dupa doar 4 ore, cand nu se stia nimic despre soarta accidentatilor sau se stia ca sunt in dificultate extrema, iresponsabilul Ponta a plecat la cocina B1 sa se harjoneasca pe ecranele TV cu tuta Puscalau, apoi plecand la carciuma, la Trattoria, impreuna cu haita lui (formata din acelasi fel de neoameni) pentru a sarbatori, ce ? Moartea a inca doi ramani din cauza iresponsabilitatii lui ? nu mai vorbim despre guvernarea iresponsabila si incompetenta a treburilor tarii.
5. Prin pozitia sa de ofiter sub acoperire al unui serviciu, incompatibila cu cea de politician (art 36, legea 14/92) iresponsabilul Ponta e penal. La fel intreaga lui activitate de asi ascunde incompetenta si nepriceperea doar prin intoxicari si propaganda organizata si sustinuta de ofiteri sub acoperire, in principal de la UM 0289 SRI infiltrati in intreaga Media romaneasca, controland-o total, constituie un act neconstitutional prin incalcarea prevederilor legii, aducand prejudicii severe Sigurantei Natinale.
6. Cu toate evidentele privin faptele infractionale ale iresponsabilului Ponta, Justitia I-l ocroteste prin musamalizarea faptelor penale savarsite, in special procurorii dar nu numai.Astfel au procedat procurorii ascuzand prin NUP-uri fraudarea rezultatului Referendumului prin falsificarea listelor electorale, mai mult sechestrand, illegal (fapta unica in lume) documentele de la BEC, pentru distrugerea probei materiale, listele. Apoi ocultarea responsabilitatii principale a lui Ponta in cazul accidentului aviatic soldat cu doi morti inocenti, ascundere prin propaganda si intoxicare extrema, generalizata pe toata media si mediul politic, fapta demna de o Dictatura controlata prin Politie Politica, principal responsabil fiind chiar penalul Ponta.
7. Cu toate faptele si situatiile de mai sus, indubitabile si cunoscute, poate acest iresponsabil si immoral, nepriceput si incompetent Victor Ponta lasat sa candideze la cel mai inalt post de demnitar al Romaniei ? romanilor, poate va ganditi la tara noastra numita, inca, Romania !

Zero bani Europeni pentru Romania - al 4-lea Rech nu ne "iubeste"

Consiliul European al Cercetării (European Research Council - ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv - pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa. În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de ­doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost ­zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu ­merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost ­depuse (de ordinul zecilor) din România. ­Asta, în condiţiile în care doar ­pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro.

Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 - prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înain­tea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare.

Olandezii despre ieșirea din Uniunea Europeană

Pentru Olanda, ieșirea din Uniunea Europeană ar însemna beneficii economice majore. Un studiu citat de The Telegraph arată că veniturile unei gospodarii de nivel mediu ar crește cu peste 8.000 de lire sterline pe an, în timp ce bugetul național s-ar majora cu peste un trilion de lire sterline.

Studiul realizat de Capital Economics ia în calcul următoarele două decenii și dă exemplul Elveției și Norvegiei, țări care sunt pe piața unică europeană, fără a fi și membre ale Uniunii Europene.

Potrivit aceleiași surse, ”Olanda, o țară cu rating AAA în zona euro, ar avea de câștigat ieșind din UE, în contextul în care problemele structurale pe care le are moneda unică europeană amenință veniturile pe termen lung ale populației”.

Studiul citat de The Telegraph mai arată, deși există unele riscuri prin ieșirea din Uniune, totuși rămânerea într-un bloc cu o monedă fragilă implică, de asemenea, riscuri semnificative.

Așadar, bugetul olandez ar putea crește circa 1.500 de miliarde de euro (1,3 trilioane de lire sterline) până în anul 2035, cu un plus de 9.800 de euro (8.133 lire sterline) per gospodarie, annual.

Absolut toţi delegaţii FMI în România s-au comportat ca nişte contabili incompetenţi, cu totul depăşiţi de situaţie, iar rezultatele confirmă aşteptările: sub inepta lor supraveghere, taxele au tot crescut iar economia s-a dus de suflet.

Măcar dacă am fi învăţat ceva din asta sau dacă am vedea o cât de mică îmbunătăţire de la un delegat la altul… de unde? Dimpotrivă, am văzut culmile hidoase ale incompetenţei şi cinismului în cazul Ciprului. Iar acum o mostră de prostie arogantă cu consecinţe urâte:

Reducerea TVA la paine este o masura temporara, iar dupa o perioada se va face o evaluare daca evaziunea fiscala s-a redus, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa la Banca Nationala a Romaniei, seful Misiunii Fondului Monetar International, Andrea Schaechter

Să admitem de dragul discuţiei povestea cu “evaziunea” şi că TVA diferenţiat ar fi cheia bunăstării economiei şi finanţelor, nu reducerea generală a taxelor. Dar cu o astfel de declaraţie nu faci decât să te asiguri că ai eliminat chiar şi cea mai mică şansă teoretică de-a atinge scopul, anume de-a mări gradul de colectare a unei taxe prin reducerea ei la nivel suportabil.

Prin urmare, un brutar care acum nu încasează TVA şi ar începe să o facă trebuie să:

a) mărească preţul pâinii cu 9%

b) îşi micşoreze încasările cu 8,2% (deci profitul poate cu 50%)

c) facă o combinaţie dintre cele două, cât să evite falimentul.

Toate astea pentru ce? Ca să intre în atenţia Fiscului cu cantitatea reală vândută iar apoi, pentru că alţii n-au făcut-o, să se trezească că “măsura temporară” s-a terminat. Şi, prin urmare, să:

a) mărească iar preţul pâinii, cu 12,8%

b) micşoreze iar încasările, cu 11,3% (deci profitul să se ducă la zero sau sub)

c) facă o combinaţie inutilă între cele două şi să dea faliment.

Apoi, să fie dat drept exemplu de contribuabil model, care dă curs politicilor publice idioate indiferent de consecinţe.

Într-o lume normală, doamna Şehtăr şi-ar depune chiar acum CV-ul la un bordel din Amsterdam.

Eurogroup: "Băncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise" - Băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centrală Europeană (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup - grupul miniştrilor de finanţe din zona euro. BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor acestora.
Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanţe al Olandei, a spus, citat de Reuters: "Sunt foarte mulţumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. - preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), că, în situaţia în care există bănci într-o condiţie proastă, trebuie să le închidem".
Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-şi pună în ordine rapid băncile întrucât instituţiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economică a regiunii. Oficialul Eurogroup a adăugat că instituţiile financiare au început deja să ia măsuri fără să aştepte rezultatele testelor de stres. "Nu ştiu care vor fi rezultatele testelor, însă o bancă raţională nu va aştepta să vadă aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluţiona proactiv problemele. Cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de faţă", a subliniat Dijsselbloem.
Analiza calităţii activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodată, un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme şi înfiinţarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării instituţiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European şi guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dacă o bancă trebuie închisă, respectiv cine va suporta costurile.
     Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanţată cu contribuţii de la băncile ce operează în zona euro. Acesta contribuţii ar urma să ajungă, în zece ani, la o capacitate maximă de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susţine că această sumă este o rezervă suficientă, având în vedere că, înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.)

Comisia Europeana nu a rambursat Romaniei niciun ban din fondurile structurale si de coeziune, in luna ianuarie 2014, in timp ce tara a cerut de la Bruxelles deconturi de nici 32 de milioane de euro, potrivit celei mai recente situatii prezentate de Ministerul Fondurilor Europene.
In perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, Romania a primit efectiv rambursari de la Comisia Europeana de 5,088 miliarde euro, insa totalul declaratiilor de cheltuieli transmise de autoritatile romane la Bruxelles, pentru decontare, in aceeasi perioada se ridica la 6,461 miliarde de euro.
Astfel, Romania mai asteapta sa primeasca de la CE peste 1,37 miliarde de euro, in baza declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles.
Din acesti bani ceruti si neprimiti inca de Romania, doar circa 32 de milioane de euro reprezinta declaratiile de cheltuieli transmise la Bruxelles in luna ianuarie 2014.
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, si POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, au fost singurele care au contribuit cu decleratii de cheltuieli in luna ianuarie 2014, in proportii aproximativ egale. Celelalte 5 programe de fonduri structurale nu au contribuit cu nicio declaratie de cheltuieli transmisa la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.
Spre comparatie, in luna decembrie 2013 Romania a transmis executivului european declaratii de cheltuieli de peste 1,27 miliarde de euro, pe toate cele 7 programe operationale.
Procentual, rata efectiva de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, in termeni de rambursari de la CE, ajunge la 26,49%, in perioada 1 ianuarie 2007- 31 ianuarie 2014, in timp ce totalul declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles acopera 36,65% din suma alocata Romaniei in aceasta perioada.
Pe ministere, in erioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, cele mai mari sume cerute de la Bruxelles prin declaratiile de cheltuieli sunt la Programul Operational Regional, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, peste 1,779 miliarde euro, ceea ce ar acoperi 44,87% din sumele alocate pe POR. Prin acest program, Romania a primit, insa, de la CE rambursari efective de 1,646 miliarde de euro, ceea ce inseamna o rata efectiva de absortie a banilor europeni de 41,52%.
De mentionat, ca in decembrie 2013, Comisia Europeana a aprobat realocarea a 240 de milioane de euro catre POR din banii disponibili pentru Programul Operational Sectorial (POS) Mediu si din POS Transport. Aceasta realocare scade sensibil absorbtia procentuala pe POR, raportat la noua alocare totala, cu 240 de milioane mai mare.
De la POS Transport au fost luate alocari de 140 de milioane de euro si mutate la POR, insa programul gestionat de Ministerul Transporturilor a reusit cea mai spectaculoasa crestere pe partea de declaratii de cheltuieli, ajungand la 1,38 miliarde de euro. In acest program, Romania a primit insa de la Comisia Europeana, pana acum, rambursari efective de doar 876 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Bucurestiul asteapta de la Bruxelles peste 500 de milioane de euro la transporturi.
Rata curenta de absorbie a fondurilor in POS Transport este de 19,8%, ca rambursari primite de la CE, insa cu cheltuielile cerute spre decontare, rata de absorbtie ar depasi 31,2%, conform datelor prezentate de Ministerul Fondurilor Europene. De precizat, insa, ca aceasta rata este majorata usor si prin raportarea la noua alocare pentru POS Transport, diminuata cu 140 de milioane de euro, bani realocati la POR.
In luna ianuarie 2014, insa, nici in POR, nici in POS Transport, autoritatile romane nu au transmis declaratii de cheltuieli la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.