Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca şi capitalul financiar.  Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE, aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec.   Planul Maltei, de a oferi naţionalitate contra 650.000 de euro, nu este o idee nouă. Cipru oferă un paşaport pentru 3 milioane iar în Marea Britanie există un proces prin care oamenii care investesc mai mult de un milion de lire sterline se califică pentru un permis de şedere permanentă, care duce ulterior la cetăţenie. Alte ţări din UE au alte proceduri pentru acordarea cetăţeniei persoanelor pe care doresc să le atragă.   Dar planul Maltei, lansat în noiembrie de noul guvern, este mai explicit decât orice măsură precedentă. Există un anumit nivel de control, dar în principiu ar trebui să fie un proces destul de simplu. Primul ministru, Joseph Muscat, spune că se aşteaptă ca planul să atragă indivizi "de mare valoare" care vor investi în insulă. Se estimează că acordul va atrage până la 300 de persoane pe an, şi, deşi paşaportul iniţial este doar pentru o singură persoană, el sau ea poate cumpăra cetăţenii suplimentare pentru familie la 25.000 de euro pe bucată. Titularii au drepturi depline în UE şi pot călători şi lucra în oricare dintre cele 28 de state membre.

Datoria publică a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a atins un nou nivel record, de 93,4% din PIB, în trimestrul trei din 2013, a anunţat, vineri, Banca Centrală a Spaniei, transmit EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.  La sfârşitul lunii septembrie, datoria publică a Spaniei se ridica la 954,9 miliarde de euro (1.300 miliarde de dolari), în creştere cu 16,73% comparativ cu perioada similară din 2012. În trimestrul trei din 2012, nivelul datoriei era de 79,1% din PIB.  Analiştii se aşteaptă ca datoria Spaniei să crească şi în următorii trei ani şi să depăşească 100% din PIB până în 2015, cel mai ridicat nivel din ultimii peste o sută de ani.
Obiectivul Guvernului de la Madrid, care luna trecută a anunţat atenuarea măsurilor de austeritate, este ca la sfârşitul acestui an datoria ţării să se situeze la 94,2% din PIB.
În 2015, datoria ar urma să urce la nivelul record de 101,13% din PIB apoi să scadă uşor la 101,09% din PIB în 2016. Datoria publică a Spaniei a crescut de la 40,2% din PIB în 2008 la 85,9% din PIB la sfârşitul lui 2012.
Economia spaniolă a înregistrat o creştere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că a patra economie din zona euro a pus capăt unei recesiuni care a durat doi ani, arată cifrele oficiale publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Ieşirea timidă din recesiune în perioada iulie - septembrie 2013 s-a datorat exporturilor, dar cererea internă rămâne una slabă, a explicat INE. În schimb, în ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o contracţie de 1,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie de 1,6% în trimestrul al doilea.
Separat, într-un raport publicat miercuri, Banca Centrală a Spaniei a apreciat că situaţia economiei s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul trimestrului patru, datorită majorării vânzărilor auto şi a stabilizării sectorului construcţiilor.
Pentru ansamblul acestui an, Guvernul de la Madrid mizează pe un recul al PIB de 1,3%, puţin mai bine decât contracţia de 1,6% înregistrată anul trecut, urmând ca în 2014 să înregistreze o creştere de 0,7%. La rândul lor, Banca Spaniei şi organismele internaţionale mizează în acest an pe o contracţie cuprinsă între 1,4 şi 1,6%. Spania a fost lovită dur în 2008 de spargerea bulei imobiliare şi începutul crizei financiare internaţionale, iar la începutul lui 2011 a intrat în a doua recesiune din ultimii cinci ani. 

Legislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.'Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată', a precizat Lungu.
El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.  Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare. Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele. 'Sper să nu ajungem şi noi la 50%', a mai spus Lungu.  Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.  La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.
'În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife', a precizat Havrileţ.
El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.
Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu. AGERPRES

Ca de obicei ...o fisiita - NUMAI CU SECUREA SE FAC SCHIMBARI ! - JOS GUVERNUL IMBERBILOR INCOMPETENTI

Manifestatia din Piata Universitatii a adunat circa o mie de persoane duminica pana la ora 18.00 si a dus la confruntari cu jandarmii, dupa ce protestarii au blocat traficul. Manifestantii insisi s-au contrazis in legatura cu "tintele" protestului: daca unii au incercat sa acuze la unison clasa politica, altii si-au indreptat protestul impotriva Puterii USL, acuzata ca a incalcat legea prin modificarile Codului Penal. Reamintim ca mitingul a fost initiat pe contul de Facebook Uniti Salvam, care a coordonat manifestatiile anti-Rosia Montana.
In Piata Victoriei mai sunt circa 200-300 de manifestanti. Jandarmii au inconjurat multimea.  Georgian Enache, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Capitalei, a declarat pentru Digi24 ca in grupul initial de protestatari s-au infiltrat membri ai unor galerii de fotbal, care au provocat fortele de ordine, aruncand cu diverse obiecte inspre jandarmi. Potrivit lui Enache, printre protestatari s-au infiltrat membri ai factiunii Peluza Sud a galeriei echipei Steaua Bucuresti. Numarul protestatarilor incepe sa scada. Scandarile anti-Ponta continua insa.
Se scandeaza "Plagiatorul a mintit poporul" si "Jos Iliescu".
Protestatari au aprins torte si au aruncat cu ele in jandarmi. Au loc iar imbranceli. Se striga "Fara provocatori!".
Jandarmii au dat din nou cu gaze lacrimogene, dupa o noua runda de imbranceli. Se striga "Jos Voiculescu", "Jos Guvernul" si "Victor Ponta de Craciun este porcul cel mai bun"
Un grup aparte de protestatari, care par membri ai unor galerii de fotbal, ii imping pe ceilalti manifestanti direct spre cordonul de jandarmi, si in acest fel se creeaza o situatie tensionata.Protestatarii au ajuns in Piata Victoriei, in fata Guvernului. Se scandeaza "Demisia". Unii manifestanti au blocat traficul in fata muzeului Antipa, altii i-au certat si le-au spus sa vina inapoi spre Guvern. Protestatarii au spart cordonul de jandarmi, dupa imbranceli repetate, in care s-au calcat in picioare chiar, si au pornit pe Calea Victoriei inspre Guvern.

Cresterea aberanta a salariilor la bugetari s-a facut la sfarsitul guvernarii lui Tariceanu; toate partidele stiau ca aceasta majorare nu se poate sustine, dar au votat majorarea , pentru ca veneau alegerile si nu dadea bine la votanti. Tariceanu, la fel cum vrea sa procedeze si Dragnea( nu Ponta, care-i este sluga sau prostul de serviciu), in loc sa rezerve bani pentru salariile aprobate, i-a impartit primarilor, in schimbul voturilor; si cu toate astea ,a pierdut alegerle, singura sartisfactie care i-a mai ramas a fost aceea de a-si rade in barba de cei care au castigat, stiind ce-i asteapta dupa alegeri. Boc a fost nevoit sa gaseasca o solutie, poate nu cea mai buna si mai dreapta, dar care, pana in cele din urma s-a dovedit a fi salvatoare. Iar situatia economica preluata de catre USL a fost mai buna decat cea preluata de Boc, cu toata " cresterea" invocata de liberali in guvernarea lor.Dovada este ca, de aproape doi ani situatia economica ramane stabila impotriva tuturor masurilor aberante si deslanate ale guvernului Ponta.Domnilor bugetari, inclusiv profesori, invatati ca desteptul promite si prostul crede.S-a intamplat pe vremea motociclistului Tariceanu...Si mai schimbati-va seful de la sindicat; prea a devenit huhurez, numai ca sperie mortii, de cei vii ii e frica; sa-l fi orbit cu vreo fantoma ?

Ambasada SUA critică modificările aduse marţi Codului Penal. 

"Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse", spune ambasada SUA într-un comunicat.
"Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească", mai precizează misiunea diplomatică.  Şi Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.  Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.  Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definite drept "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură".

Miscari sociale bine venite impotriva dictaturii UE (celui de-al 4-lea Reich)

Manifestații anti-austeritate au avut loc sâmbătă în Italia, la Roma, Torino și Veneția, organizate de mișcarea protestatară din sectorul agricol, denumită "Furcile", și de șoferii de camion, precum și în Cipru. Protestele din Italia au degenerat în confruntări cu poliția, relatează AFP, citată de Agerpres.

La Torino, un puternic centru industrial afectat în prezent de criza economică și care a devenit epicentrul manifestațiilor care au avut loc săptămâna aceasta pe tot cuprinsul Italiei, studenții au aruncat bombe cu vopsea înspre forțele de ordine. La Roma, simpatizanți ai extremei drepte, purtând măști în culorile drapelului italian, s-au adunat în fața reprezentanței Comisiei Europene și au dat jos drapelul UE de pe clădire, fiind ulterior împrăștiați de poliție. La Veneția forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a separa manifestanții extremei drepte de cei ai extremei stângi și mai mulți polițiști au fost răniți în confruntări.

"Situația este foarte preocupantă pentru că avem de-a face cu exprimarea unei profunde nemulțumiri sociale', a afirmat ministrul dezvoltării economice, Flavio Zanonato, la inaugurarea unei uzine de componente aeronautice din apropiere de Milano. 'Trebuie să ne grăbim și să redăm vigoarea țării noastre", a spus acesta.

Mișcarea "Furcile" se pregătește să blocheze începând de miercuri circulația în centrul Romei, ea solicitând organizarea de alegeri anticipate și o schimbare completă a clasei politice. Plecată din sud, din Sicilia, această mișcare a reunit mai întâi agricultorii nemulțumiți de creșterea taxelor și impozitelor și care se tem că micile exploatări agricole vor dispărea, ea extinzându-se ulterior prin participarea micilor comercianți și a transportatorilor rutieri.  Și la Nicosia, în Cipru, a avut loc sâmbătă o manifestație în fața Ministerului de Finanțe, de unde s-a plecat într-un marș către sediul președinției, demonstranții protestând împotriva măsurilor severe de austeritate impuse de creditorii internaționali în schimbul creditului de 10 miliarde de euro care a salvat această țară de la faliment.  În cadrul acestor măsuri, salariile bugetarilor au fost reduse, ele fiind urmate de cele din sectorul privat, în timp ce taxele și impozitele au crescut, iar rata șomajului, care atinge în prezent 17%, ar putea ajunge anul viitor la 20%. De asemenea, guvernul cipriot a fost nevoit să restructureze sistemul bancar, închizând una dintre principalele bănci și reorganizând-o pe cea mai importantă, deponenții cu conturi ce depășeau plafonul de 100.000 de euro pierzând o parte din economii.