Revista presei ... intr-un fel ...

BUCURESTI - NUMIRE: Claudiu Doltu urmează să fie eliberat din funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), Guvernul acceptând cererea pe care acesta a înaintat-o pe data de 10 iunie, se arată în Monitorul Oficial. Presa a relatat, la sfârşitul lunii trecute, că domnia sa va fi numit, în august, reprezentantul ţării noastre la Banca Mondială, înlocuindu-l pe Ştefan Nanu, al cărui mandat va expira. În 2009, Nanu a fost cel care l-a înlocuit pe Doltu în aceeaşi funcţie.  Claudiu Doltu a fost numit anul trecut, în mai, secretar de stat în cadrul MFP, de premierul Victor Ponta, luându-i locul lui Dragoş Doroş, care ocupase respectiva funcţie în timpul mandatului lui Mihai Răzvan Ungureanu.  Claudiu Doltu a mai lucrat ca secretar de stat în Finanţe în Guvernul Tăriceanu, în timpul mandatului de ministru al lui Sebastian Vlădescu. Între anii 2000 şi 2003, a fost consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României.

 

VIRUS LETAL ( sursa evz) - Reputatul cercetător britanic lordul May i-a acuzat nu demult pe cercetătorii chinezi că, în ambiţia lor “oarbă” de a crea un vaccin eficient împotriva gripei aviare, au reuşit de fapt să creeze un nou virus!  Este vorba despre un  “hibrid”, a cărui răpândire care ar putea scăpa de sub control şi ar provoca o pandemie ucigaşă.  

Virusul “hibrid” conţine tulpini amestecate de gripă aviară şi gripă umană. Acest virus ar putea “scăpa” din laboratoarele chinezilor şi s-ar putea răspândi cu repeziciune, făcând dezastru în lume, acest lucru putând însemna pierderea a milioane de vieţi, după cum nota de curând Daily Mail. Profesorul Hualan Chen, directorul Laboratorului National Avian Influenza Reference de la Institutul de Cercetare Veterinatră Harbin, a amestecat în mod deliberat virusul gripei aviare, H5N1, extrem de letal, dar atât de uşor de transmis de la om la om, cu o altă tulpină, H1N1, din 2009, a virusului gripei, care este puternic infecţios pentru oameni.  Studiul cercetătorilor a fost publicat în revista Science Express. Temerile cele mai mari sunt însă că virusul mutant ar putea să scape, practic, din laboratorul securizat al cercetătorilor şi să se răspândească la nivel global.

COMPET - nou presedinte AGA...

Cristiana Chiriac, şef serviciu Direcţia generală juridică din cadrul Ministerul Economiei şi membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Conpet (simbol COTE), a fost numită vineri preşedinte provizoriu CA al companiei de stat, urmând să primească un mandat definitiv într-o AGA programată pentru 13 august. Funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie era vacantă din 17 iunie, când Georgel Călin a demisionat de la conducerea CA al operatorului sistemului naţional de transport al produselor petroliere.  Chiriac, 60 de ani, lucrează din 1995 în Direcţia generală juridică din cadrul Ministerului Economiei, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Conpet. În locul rămas vacant după demisia lui Georgel Călin, a fost numită membru în CA Georgeta Gealap, consilier în Departamentul Energie din Ministerul Economiei. Gealap urmează să fie validată ca membru CA în AGA programată pentru 13 august, potrivit unui convocator AGA transmis, vineri, de Conpet pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti.
Mandatele Cristianei Chiriac şi Georgetei Gealap se vor încheia la numirea unor administratori profesionişti, în baza unei ordonanţe de urgenţă din 2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor publice.  Statul controlează 58,72% din acţiunile Conpet, prin intermediul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Fondul Proprietatea are 29,7% din titluri, iar restul acţiunilor sunt la alţi investitori. Acţiunile Conpet au încheiat şedinţa bursieră de vineri în stagnare, la preţul de 33,8 lei. La această cotaţie, compania are o capitalizare bursieră de 292,6 milioane lei (aproape 66 milioane euro).

... pozitii radical diferite ...

Franta si Germania au anuntat pozitii radical diferite in ceea ce priveste deschiderea negocierilor privind crearea unei zone de liber-schimb intre SUA si UE, pe fondul acuzatiilor de spionare a institutiilor europene de catre serviciile secrete americane, scrie AFP. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anuntat in cursul serii de miercuri ca negocierile vor incepe la data prevazuta, in paralel cu verificarea acestor acuzatii.
Guvernul francez a anuntat intentia de a amana temporar deschiderea negocierilor, prevazuta pentru 8 iulie, dar purtatorul de cuvant al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert, a replicat ca discutiile vor demara la data prevazuta.
"Comisia doreste inceperea acestor negocieri in 8 iulie. Si guvernul german o sustine. Dorim acest acord de liber-schimb si vre sa incepem acum negocierile", a subliniat Steffen Seibert.
O sursa diplomatica franceza a asigurat insa ca aceasta diferenta de pozitii a fost lamurita dupa-amiaza, cu ocazia unei intalniri intre cancelarul Angela Merkel si presedintele François Hollande, in marja unei reuniuni care are loc la Berlin, consacrata luptei impotriva somajului in randul tinerilor, si la care participa si Traian Basescu. Negocierile intre Statele Unite si UE vor incepe saptamana viitoare, dar in paralel cu grupuri de lucru care vor clarifica amploarea spionajului practicat de americani, a anuntat miercuri seara presedintele Comisiei, José Manuel Barroso.  "Am convenit astazi urmatorul lucru: credem in relatia transatlantica, (...) dar vrem in acelasi timp grupuri de lucru care sa analizeze impactul practicilor spionaj americane, a afirmat Barroso, la Berlin, in cadrul aceleiasi reuniuni.

Activităţi anticoncurenţiale...

Autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană au acuzat, ieri, societatea de informaţii financiare "Markit Group" Ltd., Asociaţia Internaţională a Swap-urilor şi Derivatelor (ISDA), precum şi 13 bănci, că au blocat intrarea a două burse pe segmentul tranzacţiilor cu instrumente derivate de credit (Credit Default Swaps - CDS-uri), încălcând normele antitrust ale UE.  CDS este un instrument financiar derivat care are scopul să transfere expunerea la riscul unor instrumente financiare cu venit fix (credite, obligaţiuni) între două părţi. Acuzaţiile mai sus menţionate vin în urma unei anchete derulate timp de doi ani de UE, care a fost lansată în urma dificultăţilor cu care s-au confruntat Deutsche Börse şi Chicago Mercantile Exchange în încercarea de a intra în industria CDS-urilor. Potrivit UE, cele două entităţi nu au reuşit să obţină licenţe opentru operaţiuni cu CDS-uri, de la Markit şi ISDA, care acţionau în baza instrucţiunilor primite de la băncile de investiţii. Băncile în cauză sunt "Bank of America" Corp., "Barclays" Plc, "Bear Stearns" (acum divizie "JP Morgan"), "BNP Paribas" SA, "Citigroup" Inc., "Morgan Stanley", "Credit Suisse Group" AG, "Deutsche Bank" AG, "Goldman Sachs Group" Inc., "HSBC Holdings" Plc, "JPMorgan Chase & Co.", "Royal Bank of Scotland Group" Plc (RBS) şi UBS AG. Conform acuzaţiilor aduse de UE, acestea au împiedicat Deutsche Boerse şi Chicago Mercantile Exchange să realizeze tranzacţii cu CDS-uri în perioada 2006-2009. Comisia Europeană a lansat ieri, către toate entităţile vizate, o declaraţie de obiecţii (sau de acuzare), care stabileşte activităţile anticoncurenţiale suspectate. "Comisia are o părere preliminară potrivit căreia băncile au acţionat împreună în sensul împiedicării burselor să realizeze tranzacţii cu CDS-uri, temându-se că aces¬tea le-ar fi redus veniturile din operaţiunile de intermediere pe piaţa OTC", a informat autoritatea de concurenţă a Uniunii Europene. Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat: "Ar fi inacceptabil ca băncile să fi blocat în mod colectiv tranzacţiile burselor, ca să-şi protejeze veniturile lor". Dacă vor fi găsite vinovate în acest caz, entităţile acuzate ar putea fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri globală. Conform afirmaţiilor comisarului Almunia, unele dintre băncile din cazul CDS-urilor au fost implicate şi în investigaţii separate, fiind suspectate de manipularea dobânzilor interbancare de referinţă Euribor şi Libor. Reprezentantul Comisiei Europene nu a identificat instituţiile în cauză. La nivel mondial, autorităţile de reglementare încearcă să înăsprească normele privind piaţa CDS-urilor, considerând că tranzacţiile din domeniu au alimentat criza financiară. 

Societăţi exceptate de la obligaţia organizării de licitaţii publice...

Companiile din portofoliul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Plafar şi Romaero se vor regăsi printre societăţile exceptate de la obligaţia organizării de licitaţii publice, deoarece activează pe o piaţă concurenţială, a declarat pentru MEDIAFAX şeful ANRMAP - El a afirmat că este greu de indicat toate acele regii şi companii exceptate de la regulile sistemului de achiziţii publice, dar că OU 34/2006 include criterii clare în acest sens, iar exceptate vor fi acele societăţi care lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a enumerat în acest sens, ca exemplu, companiile din portofoliul AAAS, Plafar şi Romaero. Modificările introduse în Parlament la sistemul achiziţiilor publice exceptează de la obligativitatea organizării licitaţiilor anumite regii şi companii naţionale, pe care Guvernul le-a introdus iniţial, de la începutul anului, în categoria autorităţilor contractante. Până la 1 ianuarie 2013, obligativitatea derulării unor proceduri de achiziţie publică revenea doar anumitor regii autonome sau companii naţionale, numai în situaţia în care se încadrau în prevederile articolelor 8 sau 9 din OU 34/2006 privind sistemul achiziţiilor publice, iar alte astfel de societăţi nu erau obligate să desfăşoare proceduri de achiziţie publică. La finele anului trecut, Guvernul a decis ca toate regiile autonome şi companiile naţionale să fie obligate să desfăşoare proceduri de achiziţie publică. Parlamentul a decis însă să se revină la sistemul iniţial, în care doar unele regii şi companii de stat sunt obligate să deruleze licitaţii, şi anume cele care se încadrează în cele două articole ale OU 34/2006, iar celelalte societăţi să elaboreze "norme procedurale interne" în ceea ce priveşte atribuirea contractelor a căror valoare depăşeşte pragul achiziţiilor directe. Articolul 8 din OU 34/2006 stabileşte că este autoritate contractantă oricare organism înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante sau unui alt organism de drept public, are în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor numiţi de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1 (apă energie, transport, poştă), atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător. Analiştii consultaţi acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".

Iată cum trebuiau calculate numărul de persoane de pe listele electorale...

INS a prezentat date umflate faţă de rezultatele provizorii şi rezultatele preliminare, cu cca 1 milion de persoane. Cu toate acestea, reiese clar că numărul persoanelor cu drept de vot a fost sub cel „decis” de CCR în 2012. Cotidianul.ro a „refăcut” lista electorală exact aşa cum a cerut Traian Băsescu şi a aprobat ilegal CCR şi rezultă că referendumul din 2012 a fost VALID.

Câte persoane NU aveau drept de vot conform recensământului
Conform datelor definitive prezentate de INS, conform recensământului din 2011, populaţia stabilă a României a fost de 20.121.641 de locuitori. Populaţia stabilă = persoanele prezente + persoanele temporar absente (cetăţeni cu domiciliul stabil în România plecaţi temporar, până în 12 luni în străinătate).
Defalcat pe vârste, avem următoarea situaţie:

- 0-5 ani: 1.045.029 persoane

- 5-9 ani: 1.054.391 persoane

- 10-14 ani: 1.090.226 persoane

Avem aici deci între 0 şi 14 ani un număr de: 3.189.646 persoane fără drept de vot.

Între 15 şi 19 ani avem un număr 1.108.453 de persoane. Este de neînţeles de ce INS a ales această formulă de departajare şi nu a mers pe varianta categoriilor de vârstă care să delimiteze populaţia majoră (cu drept de vot) şi populaţia minoră (fără drept de vot). Totuşi, pentru a estima câţi dintre cei între 15 şi 19 ani din noiembrie 2011 erau fără drept de vot, adică între 15 şi 18 ani, scădem 35% (considerăm că procentul ce ar trebui scăzut este mai mic, dar am ales acest procent de 35% pentru a acoperi şi o eventuală marjă de eroare). Ar rezulta că între 15-18 ani am avut un număr de 720.494 persoane. Adunând numărul de persoane aflate între 0 şi 14 ani cu cele între 15 şi 18 ani, avem deci un număr de 3.910.140 de persoane fără drept de vot, conform recensământului din 2011.

Care era lista electorală corectă în iulie 2012

Se ştie, conform legii referendumului, lista electorală pentru un referendum naţional este similară listei electorale pentru alegerile parlamentare. De asemenea, se ştie, după „indicaţiile preţioase” date din „garaj” de Traian Băsescu, preşedintele Curţii Constituţionale, printr-o procedură ilegală („celebra” adenda la un document al CCR), a adăugat la lege şi a stabilit că lista electorală pentru referendum este similară listei electorale pentru alegerile prezidenţiale.
După modificarea ilegală efectuată de CCR, a reieşit că numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendumul iulie 2012 a fost de 18.292.464, iar pragul de participare, 50%+1 = 9.146.233. (Se ştie, pe 29 iulie 2012 au participat 8.459.053 de persoane, adică 46,24%, motiv pentru care CCR a invalidat referendumul.)

Având acum datele de la INS (care de fapt erau cunoscute şi în iulie 2012), vă prezentăm cum trebuia stabilită lista electorală pentru referendumul din 2012. Trebuiau luate în calcul următoarele date:

- numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile

- numărul persoanelor cu drept de vot cu domiciliul stabil în străinătate

Iată cum trebuiau calculate numărul de persoane de pe listele electorale:

1. se calculează numărul persoanelor fără drept de vot din cadrul populaţiei stabile: 3.189.646 (0-14 ani) + 720.494 (15-18 ani) = 3.910.140 persoane fără drept de vot;
2. se calculează numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile: 20.121.641 (populaţie stabilă) – 3.910.140 (persoane fără drept de vot) = 16.211501 persoane cu drept de vot;
3. se adună numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile cu numărul cetăţenilor români cu domiciliul stabil în străinătate, conform înregistrărilor deţinute de MAI (din informaţiile obţinute anul trecut de la MAI, numărul persoanelor cu „RDS” - români cu domiciliul stabil în străinătate - era de 447.000 de persoane. ATENŢIE, aceste 447.000 de persoane nu au făcut, legal, obiectul recenzării); 16.211501 (persoane cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile) + 447.000 (persoane cu paşaport RDS) = 16.658.501 persoane ce trebuiau trecute pe lista electorală pentru referendum.

Care a fost pragul de participare real pe 29 iulie 2012
Conform acestor calcule, deci pe lista electorală pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu trebuiau să se afle 16.658.501 persoane cu drept de vot. În acest caz, pragul de participare pentru ca referendumul să fie valabil trebuia să fie de: 8.329.251 de persoane.

Reamintim, pe 29 iulie 2012, la referendum s-au prezentat un număr de 8.459.053 de persoane. Rezultă că referendumul trebuia validat şi Traian Băsescu trebuia demis.

Precizări necesare:

• Calculele efectuate de cotidianul.ro au fost făcute conform procedurilor decise pe axa Traian Băsescu-CCR, şi nu după prevederile Legii 3/2000, legea referendumului.
• S-a mers pe lista electorală utilizabilă la alegerile prezidenţiale aşa cum a cerut Traian Băsescu şi a acceptat ilegal CCR.
• S-au luat în calcul persoanele cu drept de vot domiciliate în ţară, persoanele cu drept de vot domiciliate în ţară, dar plecate temporar în străinătate şi persoanele cu drept de vot cu domiciliul în străinătate.
• Calculele cotidianul.ro sunt efectuate în baza rezultatelor definitive publicate de INS, deşi acestea sunt extrem de dubioase, ţinând cont că, faţă de rezultatele provizorii (publicate pe 2 februarie 2012) şi rezultatele preliminare (publicate pe 24 august 2012), numărul populaţiei stabile a fost anunţat acum ca fiind cu 1 milion mai mare.