Bugetul multianual a fost intens dezbătut de liderii UE, fiind pentru prima dată când s-au operat tăieri. Șeful Parlamentului European, Martin Schulz, a anunțat anterior că bugetul UE va fi de 960 de miliarde de euro pentru perioada 2014 - 2020. (Detalii AICI). Înaintea anunţului făcut de Van Rompuy, EUobserver scria că România, Bulgaria şi Cehia sunt nemulţumite faţă de modul în care sunt calculate fondurile. Publicaţia cita un reprezentant al unui stat membru şi adăuga că preşedintele Consiliului European va încerca să modifice draftul pentru a mulţumi cele trei ţări.
Ținând cont de reducerea bugetului UE, cel mai probabil, și fondurile destinate României vor fi mai mici. Reducerea bugetului a fost cerută insistent de premierul britanic, David Cameron.
Președintele Franței, Francois Hollande, declarase că nu va fi de acord cu un buget care nu va ține cont de nevoile agriculturii și de principiul creșterii economice. Cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat, joi, scepticismul privind ajungerea la un acord, în contextul disensiunilor dintre liderii UE.

Rompetrol vrea să răscumpere anul acesta acţiunile deţinute de statul român la rafinăria Petromidia. Kazahii de la Kaz Munay Gas sunt dispuşi la negocierea unui preţ şi poartă deja discuţii cu Guvernul, transmite Antena3.ro.
Statul, prin Ministerul Economiei, deţine aproape 45% din acţiuni, în contul unei datorii de 570 de milioane de euro, şi a devenit acţionar la Rompetrol Rafinare, după ce obligaţiunile emise de Rompetrol în anul 2003 s-au convertit în acţiuni.
Rompetrol Group a investit 1,3 miliarde de dolari în ultimii 10 ani pentru a-şi creşte capacitatea anuală de producţie de la Petromidia. Investiţiile grupului în România ar putea ajunge la 600-700 milioane de dolari, în următorii 7-10 ani.
Kazahii vor să investească 200 de milioane de dolari în extinderea reţelei de benzinării din România şi alte 100 de milioane pentru aducerea pe profit a rafinăriei Petromidia.

Banca Naţională a României se aşteaptă la o inflaţie de 5-6% în prima parte a acestui an, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Prognoza noastră este că în următoarele luni inflaţia se va situa undeva între 5% şi 6%, depinde şi de cum evoluează preţurile volatile şi aici mă refer la agricultură”, a spus Isărescu. Guvernatorul băncii centrale a precizat, în acest context, că nu crede că impactul majorării tarifelor la gaze naturale şi electricitate asupra preţurilor alimentare va fi unul major. "În ceea priveşte preţurile agroalimentare într-o Românie cu agricultură dependentă de natură vremea este factorul cel mai important”, a precizat Mugur Isărescu. Pe de altă parte, acesta a arătat că inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011.

"Rata anuală a inflaţiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recentă prognoză a BNR de 5,1%. Rata medie anuală a inflaţiei a continuat să scadă atingând pe ansamblul anului nivelul de 3,33%, minimul ultimilor 23 de ani", a spus Isărescu. Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de Administraţie a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 7 februarie 2013.

Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori

Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori - Chiar dacă înainte de începutul summit-ului oficialii europeni erau optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui compromis privind cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, discuţiile se anunţă a fi unele tensionate şi nu este exclus ca acestea să se încheie cu un nou eşec. De altfel, reuniunea Consiliului s-a amânat cu două ore faţă de programul stabilit iniţial tocmai datorită tensiunilor. Cehia şi Italia au ameninţat cu folosirea dreptului de veto dacă nu vor fi aplicate tăieri mai mari. Cererea a fost formulată răspicat de Mario Monti, premierul Italiei, aflat în campanie electorală. În plus, în actuala formă, 40% din bugetul pentru perioada 2014-2020 merge pe agricultură şi subvenţii pentru fermieri. Acest lucru le nemulţumeşte pe ţările nordice care ar dori fonduri mai substanţiale pentru cercetare şi mari proiecte de infrastructură. România ar putea obţine în jur de 40 miliarde de euro Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles în jurul orei 14. 30. România va obține cel mai probabil 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creștere se va înregistra la plăți directe, de la 6, 5 miliarde de euro la 11 miliarde de euro. La summit-ul din noiembrie, delegaţia României a reuşit majorarea plăţilor directe către agricultori cu 50%(de la 119 euro la hectar, în prezent, la 196 de euro, în 2020). De asemenea, vor creşte şi fondurile pentru coeziune, România urmând să primească, cel mai probabil 21 de miliarde de euro, în comparaţie cu 19 miliarde- alocate pentru exerciţiul bugetar 2007-2013. Acest capitol este însă afectat de slaba absorbţie a fondurilor europene, România înregistrând în acest moment o absorbţie de aproximativ 12%, cea mai slabă din Uniunea Europeană. La reuniunea Consiliului European din noiembrie 2012, statele au convenit să aplice o tăiere de 100 de miliarde de euro în comparaţie cu varianta propusă de Comisia Europeană. Tot atunci s-a stabilit de unde vor fi tăiate 70 de miliarde de euro, urmând ca la reuniunea şefilor de state şi guvern din aceste zile să se decidă de unde vor fi reduse alte aproximativ 30 de miliarde. De remarcat faptul că, urmare a unor reuniuni la nivel înalt între preşedinţia Consiliului European şi marile state contributoare, şi anume, Germania, Franţa şi Marea Britanie reducerile nu vor afecta capitolele de care România este interesată în mod direct, adică cele de coeziune şi cele pentru agricultură.

Eurodeputatii PNL Ramona Manescu si Cristian Busoi, precum si Corina Cretu de la PSD, au cerut luni seara, in sesiunea plenara a Parlamentului European de la Strasbourg, incetarea monitorizarii Romaniei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, cei trei criticand ultimul raport publicat saptamana trecuta de Comisia Europeana, informeaza Mediafax.
"Avand in vedere reglementarea ambigua a MCV, influenta politica, dar si faptul ca durata stabilita initial de trei ani de la momentul aderarii a expirat, solicit Comisiei Europene sa incheie procedura monitorizarii Romaniei prin MCV", a declarat Ramona Manescu in Parlamentul european, in sectiunea alocata discursurilor de un minut de la finalul sesiunii plenare de luni seara.
Liberalul Cristian Busoi a cerut Comisiei sa corecteze "aspectele neconforme cu realitatea" din ultimul raport si "sa ofere un calendar clar de inchidere a MCV pentru Romania".
La randul sau, Corina Cretu a punctat ca MCV "este profund nedrept la adresa Romaniei si Bulgariei, iar acest dezavantaj trebuie sa inceteze, fie prin instituirea unui instrument valabil pentru toate tarile membre, fie prin desfiintarea MCV".
Europarlamentarii USL au afirmat ca MCV a devenit tot mai politizat, indepartandu-se de la abordarea tehnica initiala si au acuzat faptul ca in ultimul raport se face "o recomandare pentru adoptarea de masuri de cenzurare a presei si de limitare a libertatii de expresie a acesteia pe subiecte legate de justitie", recomandare care "umbreste credibilitatea raportului si pune la indoiala principiile ce stau la baza evaluarii Comisiei Europene", a subliniat Corina Cretu.
Eurodeputatul PSD a argumentand si ca "dintr-un mecanism de cooperare juridica, se tinde spre un instrument de control politic si se incearca o conexare a MCV cu alte dosare cum sunt Schengen si fondurile europene".
"Cei care au scris raportul trebuie sa stie ca CSM este o institutie independenta de actiunea politica sau guvernamentala, ca ANI nu da sentinte irevocabile, ci doar decizii administrative care pot fi confirmate sau infirmate de justitie, ca imunitatea parlamentarilor in Romania este mult mai putin protectiva decat in multe alte tari ale UE. Nu exista trei ministri acuzati de coruptie, nici macar doi cum a revenit Comisia Europeana, niciunul nu e acuzat de coruptie. Sunt alte acuzatii care trebuie confirmate de justitie", a declarat Cristian Busoi (sursa hotnews.ro)

 Departamentul de Justiţie din SUA a acţionat în instanţă agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P), pretinzând că aceasta a avut un comportament ilegal în timpul crizei financiare. Acţiunea în instanţă priveşte calificativele acordate de S&P obligaţiunilor garantate ipotecar înaintea crizei financiare.
Potrivit documentelor depuse în instanţă, procurorii americani vor să obţină plata unor penalităţi financiare de către grupul "McGraw Hill" Cos. şi divizia S&P. Procesul se referă la mai multe zeci de instrumente financiare evaluate cu rating "A" începând din prima jumătate a anului 2007, iar Departamentul Justiţiei vrea un acord amiabil de peste un miliard de dolari şi recunoaşterea încălcării regulilor, conform unor surse apropiate situaţiei, citate de presa străină.
S&P consideră, însă, că un proces din partea Departamentului de Justiţie al SUA "ar fi complet nefondat şi ar ignora faptul că S&P a evaluat aceleaşi date despre ipotecile subprime precum restul pieţei, inclusiv oficiali ai statului american, care în 2007 au afirmat că problemele pieţei suprime par să fie sub control". În plus, S&P arată că instrumentele financiare vizate de Departamentul de Justiţie au primit acelaşi rating şi din partea altor agenţii. sursa...bursa.ro