Viitorul preşedinte Xi Jinping ar – ce va prelua funcţia in acest an..

PIB-ul Chinei va creşte până la 8,1%, faţă de 7,7% în 2012. În acelaşi timp, cresc şi riscurile implicate de majorarea creditelor acordare de instituţiile financiare alternative şi de băncile „subterane”, un default al acestora putând provoca „pierderi majore” economiei, arată un studiu Standard Chartered Plc. Alt pericol îl reprezintă şi faptul că, luaţi de valul creşterii economice, autorităţile locale ar putea cădea în autosuficienţă şi vor întârzia adoptarea măsurilor necesare relansării consumului intern şi a restructurării companiilor de stat ineficiente. „Dacă China va încerca să susţină creşterea prin adăugarea de datorii suplimentare şi prin investiţii ineficiente, totul se va dovedi un balon de săpun”, spune David Loevinger, analist al TCW Group Inc, o firmă de investiţii ce manageriază active de 135 mld. dolari. Preşedintele Xi şi echipa sa moştenesc o economie mai îndatorată de cea pe care o preluae Hu Jintao în 2003. Datoriile guvernamentale, ale companiilor şi ale populaţiei au crescut anul trecut cu 15% până la 206% din PIB, faţă de 150% din PIB cât erau în 2003. Totuşi încrederea în economia chineză este la cele mai înalte cote pe fondul optimismului generat de speranţele că noul lider va impune măsurile necesare unei creşteri sănătoase. Consumul a crescut în luna noiembrie cel mai mult în ultimele nouă luni, vânzările de autoturisme au crescut la maximul ultimilor doi ani în Decembrie, iar profiturile companiilor chineze se vor majora cu în jur de 10% pe măsură ce economia prinde viteză. Cei care au pariat împotriva Chinei, mizând pe o încetinire a economiei asiatice, au pierdut, spune Ken Courtis, preşedinte fondator al Next Capital Partners şi fost vicepreşedinte pentru Asia al Goldman Sachs Group. „Această economie are încă în ea capacitatea de a obţine performanţe notabile pentru câţiva ani de acum încolo”, spune Courtis.(sursa capital)

Guverne adevarate - cu binele poporului in inima si suflet !!!

Ungaria a redus de la 1 ianuarie preturile gazelor naturale, electricitatii si energiei termice livrate populatiei cu 10%, iar o masura similara urmeaza sa fie aplicata cel tarziu in aprilie, a declarat joi o sursa guvernamentala citata de publicatia Magyar Hirlap, transmite Mediafax.

Obiectivul masurii, aprobata de Parlament in decembrie 2012, este ca fiecare gospodarie sa plateasca mult mai putin pentru energie, a aratat oficialul.

Initial, costul masurii ar fi trebuit suportat de furnizorii straini de energie, dar potrivit modificarilor aduse legislatiei costurile sunt impartite de un grup mai mare de operatori din industrie.

Potrivit unei analize a Portfolio, informatia publicata de Magyar Hirlap este surprinzatoare avand in vedere ca nici reducerea actuala de 10% a pretului energiei nu este justificata economic, intrucat nu a avut loc o scadere a costului materiilor prime.

In aceste conditii, o a doua decizie de acest fel ridica intrebarea daca nu va fi pusa in pericol aprovizionarea cu energie, in conditiile in care tendintele de pe piata mondiala nu indica o scadere a preturilor.

Premierul Viktor Orban si mai multi membri ai Parlamentului au declarat inainte de reducerea pretului energiei din ianuarie ca masura este "doar un prim pas". Orban a afirmat, cu prilejul mai multor reuniuni, ca Guvernul estimeaza ca este posibila o reducere a pretului energiei pentru populatie de 20%-40%.

Analistii avertizeaza insa ca aceste reduceri ar putea avea loc, de exemplu in cazul furnizarii de electricitate, in detrimentul segmentului de clienti corporatisti.

Reducerile, care pot fi considerate drept masuri de protectie sociala, ar putea alimenta asteptarile privind intentia guvernului de a nationaliza companiile furnizoare de energie, avand in vedere ca le vor fi erodate veniturile.

Si in Bulgaria gazele si energia termica s-au ieftinit de la 1 ianuarie cu 9,8%, respectiv 3-7%, potrivit Comisiei de stat pentru reglementarea in domeniul energiei si apei, citata de Novinite.com. Ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Delyan Dobrev, a promis in decembrie ieftinirea gazelor naturale de la 1 ianuarie 2013, datorita scaderii costurilor productiei interne si negocierii unui contract mai avantajos de livrare cu grupul rus Gazprom, care prevede o reducere cu 20% a pretului.

Negocierile dintre Pro TV şi Romtelecom au eşuat. În urma expirări în această noapte a contractului de retransmisie dintre cele două părţi, Romtelecom a dat următorul comunicat:

"Ca urmare a cererilor financiare nerezonabile exprimate de ProTV S.A. către Romtelecom, de creștere de 3 (trei) ori a costurilor de difuzare a celor 11 canale ale grupului (ProTV, ProTV International, ProTV HD, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă HD, ProCinema, Sport.ro, Sport.ro HD, MTV Romania, VH1) pe platformele TV ale Romtelecom, negocierile dintre cele două părți au eșuat. Astfel, Romtelecom este forțata, începând de astăzi, 3 ianuarie, să retragă cele 11 canale din grila TV a abonaților Romtelecom. Canalul ProTV va fi transmis în continuare pe platformele IPTV și CATV, conform principiului must carry. Toate canalele grupului Pro TV S.A. continuă să fie disponibile la această dată pe platforma NextGen, companie deținută de Romtelecom.

Creșterea acestor costuri de către ProTV S.A., care nu sunt în concordanță cu realitățile pieței, ar fi implicat în mod automat costuri mai mari pentru abonamentele clienților Romtelecom, compromis pe care compania nu este de acord să-l accepte. Romtelecom și-a arătat toată deschiderea în timpul acestor negocieri, propunând grupului ProTV S.A. inclusiv constituirea unui pachet separat pentru aceste canale, disponibil pentru un cost suplimentar, însă și această variantă a fost declinată.

Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, a declarat că va prezenta o nouă organigramă a ministerului şi că vor fi organizate concursuri pentru toate posturile. "22 decembrie a fost prima zi în care am intrat în minister. Au fost patru zile în care am muncit. Am avut bucuria de a descoperi oameni foarte competenţi, dar am avut şi dezamăgirea de a găsi oameni cărora n-o să le dau numele acum de sărbători, dar care nu înţeleg ce caută acolo. În minister este o organigramă stufoasă, cu mulţi oameni pe care dacă îi întrebi ce fac nu-ţi pot spune", a afirmat Relu Fenechiu. Acesta a mai declarat că a constatat existenţa unor mari deficienţe în ceea ce priveşte resursa umană în domenii precum cel al controlului şi al fondurilor europene. "Nu poţi face performanţă cu oameni slabi. Toţi aceştia vor fi daţi afară. După ce voi veni cu noua organigramă, organizez concursuri pentru toate poziţiile de conducere", a declarat ministrul Transporturilor.
Fenechiu a mai afirmat că una dintre priorităţile sale este reorganizarea ministerului şi întărirea Corpului de Control al instituţiei.

Codul Rutier va fi modificat, începând din ianuarie 2013, conform Legii numărul 203/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Dintre modificările care vor fi aduse se numără: obligativitatea vizitei medicale la reînnoirea permisului auto, obligativitatea obţinerii de permis pentru mopede, scutere şi ATV-uri, posibilitatea conducătorilor auto de a face recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care instanţa soluţionează plângerile împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiilor de circulaţie şi sancţionarea încălcării regulilor de circulaţie pe biciclete.  

Anul nu începe deloc sub auspicii generoase....

Vreme de cinci ani, politicienii care conduc astăzi ţara, au refuzat în mod programatic să recunoască realitatea crizei economice şi au promovat public o mitologie politico-economică în care o conspiraţie pusă la cale de fosta putere a deposedat populaţia de drepturile băneşti cuvenite, a închis şcoli şi spitale şi a tăiat salariile bugetarilor, pensiile şi alocaţiile pentru mame pentru beneficii personale şi de grup, nu pentru a răspunde constrângerilor crizei pentru că dacă nu există criză, nu există nici constrângeri. Această mitologie a servit bine USL, care a câştigat zdrobitor alegerile. În 2013, guvernul USL se va lovi dur de zidul realităţii economice şi va avea revelaţia (sensul originar al cuvântului grec "apocalypsis") crizei globale.

Anul nu începe deloc sub auspicii generoase. Cea mai mare economie a lumii, Statele Unite, este pe cale să se arunce de pe "stânca fiscală" pe care singură s-a suit şi, chiar dacă administraţia Obama şi liderii republicani din Congres vor ajunge la un acord de ultim moment, neîncrederea investitorilor va persista şi redresarea economică americană va fi firavă. Perspectivele de creştere ale economiei SUA nu depăşesc 2% pentru 2013, o performanţă sub aşteptări pentru America, obişnuită în trecut cu ritmuri de creştere de peste 5%. Or, dacă Statele Unite nu îşi revin repede, nici restul lumii nu o va face. Pentru că o fi prestaţia economica a americanilor lamentabilă din punct de vedere istoric, dar în comparaţie cu celelalte economii dezvoltate şi, în special cu Uniunea Europeană, este excelentă. Criza euro fiind departe de a se fi se fi încheiat, prognoza de creştere pentru 2013 a zonei euro este de numai 0,5%, cu o Germanie în vădită pierdere de viteză şi o Franţă care abia anul viitor va resimţi efectele experimentului Hollande de alungare a bogaţilor din ţară. Cum nici din China nu se aşteaptă veşti bune, unde, potrivit raportului Departamentului Economic şi al Afacerilor Sociale al ONU (DESA), 2013 va marca o scădere semnificativă a creşterii, perspectivele economice globale sunt proaste spre catastrofale. Potrivit DESA, creşterea globală de anul viitor va fi de numai 2,4%, dar şi aceasta este o cifră déjà revizuită în jos. Cum unele dintre cele mai slabe performanţe se aşteaptă din partea ţărilor europene cu care România are cele mai strânse legături economice - Germania, Franţa, Italia, Spania - anul 2013 va fi unul extrem de greu pentru economia românească. Cât de greu, va depinde de actualii guvernanţi care, cu supermajoritatea pe care o au, pot face cam tot ce le trece prin cap cu economia românescă. Ceea ce nu înseamnă foarte mult.(sursa romania libera)

Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii au revenit la ideea înfiinţării unei zone economice libere transatlantice în sprijinul economiilor lor greu încercate în ultimul timp. Experţii întrevăd în aceasta o încercare de a contrabalansa economiile în dezvoltare ale Chinei şi Indiei, dar apreciază că punerea în practică a acestui plan nu va fi uşoară, întrucât UE şi SUA sunt în competiţie una cu alta, comentează în ediţia sa de joi publicaţia economică rusă Vzgliad. Potrivit acesteia, într-o atmosferă de confidenţialitate absolută, UE şi SUA pregătesc un acord privind crearea unei zone economice libere transatlantice. 'Occidentul nu are de gând să predea o parte din poziţiile sale în noua economie globală ţărilor emergente, în special grupului BRICS' (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), a declarat o sursă bine informată, confirmând că se pregăteşte o iniţiativă fără precedent privind crearea unei zone economice libere transatlantice, din care vor face parte UE şi SUA. Deocamdată se ştie despre desfăşurarea unor runde de consultări destinate pregătirii unor acorduri privind comerţul agricol, investiţiile reciproce, impozitarea, recunoaşterea reciprocă a standardelor în medicină şi în alte domenii.

Viitorul nu sună deloc bine în viziunea specialiştilor de la Deutsche Bank. Schimbările accelerate ale climei vor avea implicaţii majore asupra pieţelor financiare. Dacă seceta va continua în Statele Unite, Rusia şi Brazilia, aşa cum au prognozat meteorologii, preţurile alimentelor vor sări în aer. Taifunurile şi uraganele vor atârna şi ele greu în evoluţia economiei mondiale. Perspectivele sumbre asupra anului viitor nu aparţin doar analiştilor financiari. Însuşi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că în Europa urmează vremuri grele. "Pentru anul viitor, aşa cum a spus şi preşedintele Băncii Centrale Europene, vom avea rate foarte scăzute de creştere, vom vedea chiar creştere economică negativă în unele state şi ne putem aştepta ca nivelul ridicat al şomajului să crească în continuare", a declarat Angela Merkel. Printre previziunile specialiştilor de la Deutsche Bank pentru anul viitor se mai numără căderea guvernului britanic, dar şi descoperirea de către Grecia a unor zăcăminte fabuloase de gaze naturale, în valoare de 600 de miliarde de dolari.