Englezii ar vota in numar foarte mare în favoarea unei retrageri a ţării lor din Uniunea Europeană (UE), în cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirmă o prevalenţă a euroscepticismului în Marea Britanie, relatează AFP.

Dacă li s-ar oferi opţiunea să rămână sau să se retragă, 49% dintre britanici afirmă că ar vota pentru o retragere din UE, în timp ce 28% s-ar pronunţa în favoarea rămânerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecişi.

Acelaşi sondaj, realizat în Germania de către acelaşi institut, în aceeaşi perioadă, oferă rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionaţi sunt în favoarea rămânerii ţării lor în UE, 25% afirmă că vor o retragere, iar 9% se declară nehotărâţi.

În Franţa, 43% afirmă că vor să rămână în uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declară nedecişi.

Viziunile şi ale unora şi ale altora sunt mai puţin depărtate în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii celor trei ţări având opinii sumbre. Cei mai pesimişti sunt francezii (66%), urmaţi de britanici (65%) şi germani (54%).

"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor şi germanilor în raport cu apartenenţa ţărilor lor la UE subliniază importanţa provocării cu care se confruntă David Cameron şi Angela Merkel, care urmează să încerce să ajungă la un acord cu privire la bugetul european", în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, în parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe Twyman, director pentru Studii Politice şi Sociale în cadrul YouGov.

Aceste date privind Marea Britanie, Germania şi Franţa sunt incluse în ultimul barometru EuroTrack, realizat de către YouGov, cu privire la situaţia opiniei publice în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia.

În cadrul acestui sondaj au fost chestionaţi 1.637 de britanici, 1031 de francezi şi 1.018 germani, în perioada 19-28 octombrie.

BCR vrea să îşi majoreze capitalul de la 1,55 miliarde lei, la maximum 1,63 miliarde lei, prin emiterea a 770.769.000 acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/titlu. Preţul de subscriere al fiecărei acţiuni este de 0,65 lei/titlu, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală şi 0,55 lei prima de emisiune.
În cadrul Adunării Generale Extraordinare de pe 3 decembrie, acţionarii urmează să discute şi despre modificarea actului constitutiv al băncii, astfel încât Comitetul Executiv să poată decide desfiinţarea de sucursale şi agenţii fără aprobarea Consiliului de Supraveghere.
În cazul în care pe 3 decembrie nu se întruneşte cvorumul, AGEA va fi reprogramată pentru 4 decembrie.
BCR a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, o pierdere netă de 762,5 milioane lei (172,1 milioane euro), pe fondul unor provizioane record, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut a avut un profit net de 67,6 milioane lei (16,1 milioane euro).
Nivelul provizioanelor din primele nouă luni a depăşit nivelul total din 2011. Astfel, cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a totalizat, în primele nouă luni ale anului, 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), în creştere cu 64% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 25% peste nivelul înregistrat în întregul an 2011. Costurile nete cu provizioanele de risc pentru împrumuturi şi plăţi în avans au s-au ridicat, anul trecut, la 2,1 miliarde de lei (508 milioane de euro). (sursa hotnews)

Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Bugetul UE are trei surse principale de venit. Prima reprezintă 0,73% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, ceea ce reprezintă două treimi din bugetul UE. Se adaugă aşa-numitele resurse proprii tradiţionale, în special taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE, plus un procent din TVA armonizată percepută de fiecare ţară din UE. Criza economică ce domină Europa de câţiva ani a determinat state mari contributoare la bugetul Uniunii să facă presiuni pentru reducerea cotelor de participaţie ce le revin. .... surse guvernamentale ne-au declarat, recent, că „prin acţiunile pe care le întreprinde, Comisia Europeană lasă să se înţeleagă că nu mai are bani suficienţi pentru a finanţa toate programele pe care le derulează”. Potrivit acestora, cea mai grea situaţie se va înregistra în ţările membre UE, care au făcut parte din blocul socialist, pentru că aici se manifestă cele mai dure reacţii din partea autorităţilor de la Bruxelles.

In concluzie....Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri ca să se achite de toate angajamentele luate şi caută soluţii pentru ca programele demarate să nu sufere de lipsa finanţării. România „a recepţionat” deja aceste semnale, trei programe operaţionale susţinute cu fonduri comunitare fiind presuspendate. Trebuie remarcat faptul că şi ţara noastră dă motive temeinice pentru astfel de decizii, prin neregulile făcute în derularea proiectelor. Comisarul european Dacian Cioloş a declarat că fondurile pentru agricultură nu sunt în nici un pericol.

Angela Merkel, nu câştigă suficient de mult, în condiţiile în care venitul brut al acesteia în calitate de cancelar ajunge la peste 17.000 de euro pe lună, transmite AFP. ”Consider că nu este normal ca un cancelar german să câştige mai puţin decât un director al unei bănci de mărime mijlocie!, a declarat Gabriel pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. În luna mai, Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său au decis prima mărime a salariilor lor din ultimii 12 ani. Veniturile cancelarului, miniştrilor şi secretarilor de stat vor creşte cu 5,7%, în trei etape, până în august 2013. Angela Merkel, aflată în funcţia de cancelar din noiembrie 2005, urmează să încaseze lunar, la jumătatea lui 2013, aproximativ 17.016 euro brut pentru funcţia de şefă a guvernului federal. De asemenea, ea obţine un venit brut de circa 23.000 de euro lunar ca deputat, potrivit presei germane. Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, Peer Steinbrück, a recunoscut de curând că a ţinut conferinţe remunerate, fapt ce a stârnit critici aprinse în Germania.

Dosarul bancherilor, prezentat ca o mare fraudă bancară de un raport aberant al DIICOT, spunea că 80% din sistemul bancar este virusat. Faptele au revenit la o dimensiune mult mai mică. În primul rând, dosarul a plecat de la sesizarea băncilor, BCR a sesizat DIICOT şi Banca Naţională privind tentativa de obţinere de credite în condiţiile frauduloase. Reţeaua infractorilor era de fapt în afara bancherilor, fapt dovedit de arestările din acest dosar în care nu se regăseşte niciun bancher. Relaţiile lui Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, şi Aurel Şaramet, preşedinte al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, rămân să se clarifice în timpul cercetărilor. Stenogramele difuzate sunt nesemnificative pentru faptele penale comise de personalul bancar. Discursul de vineri al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi cele ale altor oficiali ai băncii centrale au diminuat isteria mediatică provocată de procurorii care induceau, în opinia publică, o stare periculoasă, de haos şi fraudă în marile bănci. Or, realitatea arată că infractorii au reuşit să aibă relaţii cu câţiva funcţionari bancari mărunţi, dar s-au folosit de relaţii "productive" în interiorul Ministerului Economiei şi ANAF. În Ministerul Economiei, Mihai Grigoroiu ajunsese la funcţia de director general adjunct după ce lucrase într-o firmă de consultanţă care livra proiecte eligibile pentru Fondul de Garantare. Infractorii foloseau pentru inducerea în eroare a băncilor acte false şi informaţii virusate de un complice din interiorul ANAF Ilfov.Banda din Ţinteşti se află, anihilată, în arest, iar încercarea de denigrare şi destabilizare a întregului sistem bancar a eşuat. Care este rolul DIICOT, al procurorului şef, Codruţ Olaru, în această operaţiune de intoxicare iresponsabilă?(sursa jurnalul national)