Comisia Europeană va propune luna viitoare ca Banca Centrală Europeană să
supervizeze toate băncile importante din zona euro, inclusiv băncile de economii
şi băncile cooperatiste, informează un articol publicat vineri în cotidianul
german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. Citând surse din
interiorul Comisiei Europene, Handelsblatt susţine că executivul comunitar va
propune ca autorităţile naţionale să supervizeze operaţiunile de zi cu zi, iar
BCE ar urma să intervină numai acolo unde vede "riscuri periculoase". În cazul
statelor din afara zonei euro, autorităţile naţionale de supervizare vor fi
responsabile în continuare cu supervizarea băncilor. "Este greu de definit ce
este o bancă importantă, ce este o bancă de importanţă sistemică, astfel încât
trebuie să fim siguri că în uniunea bancară sistemul de supervizare va fi în
măsură să acopere toate băncile", a declarat Stefaan de Rynck, purtătorul de
cuvânt al Comisarului european pentru servicii financiare Michel Barnier, cel
care elaborează propunerea. Proiectul Comisiei riscă însă să se lovească de
opoziţia Germaniei, care vrea ca BCE să supervizeze doar cele mai mari 25 de
bănci europene, exceptând însă casele de economii (Sparkassen) şi băncile
cooperatiste (Genossenschaftsbanken) care asigură aproape 40% din finanţarea
companiilor germane. "Nu văd necesitatea de a supune unei supervizări europene
bănci care nu au o masă critică pentru stabilitatea sistemului financiar
european şi nici activităţi internaţionale", a declarat parlamentarul german
Michael Meister, unul dintre liderii CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.
La finele lunii iunie liderii Uniunii Europene au căzut de acord să înfiinţeze o
autoritate unică de supervizare bancară în Europa. Comisia Europeană ar urma
să-şi prezinte pe data de 11 septembrie propunerile privind înfiinţarea unui
organism de supervizare bancară în zona euro.duminică, 19 august 2012
Se instaureaza ....
Comisia Europeană va propune luna viitoare ca Banca Centrală Europeană să
supervizeze toate băncile importante din zona euro, inclusiv băncile de economii
şi băncile cooperatiste, informează un articol publicat vineri în cotidianul
german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. Citând surse din
interiorul Comisiei Europene, Handelsblatt susţine că executivul comunitar va
propune ca autorităţile naţionale să supervizeze operaţiunile de zi cu zi, iar
BCE ar urma să intervină numai acolo unde vede "riscuri periculoase". În cazul
statelor din afara zonei euro, autorităţile naţionale de supervizare vor fi
responsabile în continuare cu supervizarea băncilor. "Este greu de definit ce
este o bancă importantă, ce este o bancă de importanţă sistemică, astfel încât
trebuie să fim siguri că în uniunea bancară sistemul de supervizare va fi în
măsură să acopere toate băncile", a declarat Stefaan de Rynck, purtătorul de
cuvânt al Comisarului european pentru servicii financiare Michel Barnier, cel
care elaborează propunerea. Proiectul Comisiei riscă însă să se lovească de
opoziţia Germaniei, care vrea ca BCE să supervizeze doar cele mai mari 25 de
bănci europene, exceptând însă casele de economii (Sparkassen) şi băncile
cooperatiste (Genossenschaftsbanken) care asigură aproape 40% din finanţarea
companiilor germane. "Nu văd necesitatea de a supune unei supervizări europene
bănci care nu au o masă critică pentru stabilitatea sistemului financiar
european şi nici activităţi internaţionale", a declarat parlamentarul german
Michael Meister, unul dintre liderii CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.
La finele lunii iunie liderii Uniunii Europene au căzut de acord să înfiinţeze o
autoritate unică de supervizare bancară în Europa. Comisia Europeană ar urma
să-şi prezinte pe data de 11 septembrie propunerile privind înfiinţarea unui
organism de supervizare bancară în zona euro.sâmbătă, 18 august 2012
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi Inspectoratul General al Poliţiei Române
(IGPR) vor demara discuţii privind extinderea implementării limitei de
viteză de 70 kilometri pe oră în localităţi, se arată într-un comunicat
de marţi al MTI. Potrivit reprezentanţilor ministerului, vor fi analizate
proiectele de semnalizare rutieră pentru drumurile europene aflate spre finalul
lucrărilor de reabilitare....Tronsoanele pe care se are în vedere ridicarea
limitării de viteză sunt E 81 (Halmeu - Livada - Satu Mare), E 58 (Livada - Baia
Mare - Dej), E 578 (Sărăţel - Reghin), E 581 (Bârlad - Albiţa) şi E 70 (Craiova
- Caracal - Alexandria)."În anii care
au trecut de la ridicarea limitei de viteză la 70 kilometri pe oră în
localităţile de pe DN 1, între Bucureşti şi Predeal, şoferii români au dat
dovadă de maturitate şi nu au abuzat, în marea lor majoritate, de această
prevedere. Dacă în localităţi precum Comarnic, Azuga sau Buşteni se
circulă în condiţii bune cu limita de 70 km/h, nu văd de ce nu am putea extinde
această prevedere şi pe alte drumuri", susţine Ministrul Transporturilor şi
Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, citat în comunicat.MTI are în vedere
implementarea acestei măsuri şi în alte coridoare de drum european, cum ar fi E
671 (Satu Mare - Timişoara), E 60 (Oradea - Braşov), E 81 (Satu Mare - Piteşti),
E 58 (Dej - Suceava), E 85 (Suceava - Bucureşti), E 583 (Săbăoani - Iaşi), E 68
(Nădlac - Braşov), E 578 (Reghin - Chichiş) şi E 70 (Moraviţa - Craiova), mai
precizează sursa citată.vineri, 17 august 2012
Premierul Victor Ponta afirmă, într-un interviu acordat ziarului The Guardian, că este dispus "să coabiteze" cu preşedintele Traian Băsescu dacă acesta va respecta rolul pe care i-l conferă Constituţia, apreciind că, după 20 de ani de "timp pierdut", criza politică din România se apropie de finalPotrivit lui Victor Ponta, criza politică ce afectează România din mai se apropie de soluţionare, punând capăt la ceea ce el consideră 20 de ani de "timp pierdut", de la revoluţia care a condus la înlăturarea regimului comunist.
Ponta a precizat că, dacă încercarea de demitere a lui Traian Băsescu prin referendum va eşua, este pregătit să "coabiteze" cu preşedintele dacă acesta va respecta rolul conferit de Constituţie. "Aceasta probabil este cea mai mare criză din ultimii zece ani, dar toate instituţiile, inclusiv Curtea Constituţională, Parlamentul şi Guvernul au dovedit că sunt solide şi cred că partea cea mai grea a trecut. După această vară călduroasă, vom intra într-o situaţie de normalitate şi vom dovedi că toate angajamentele noastre europene vor fi respectate", a spus Ponta, respingând acuzaţiile privind o presupusă tentativă de lovitură de stat.
Potrivit datelor BNR, lucratorii romani din strainatate au trimis in tara 1,83 miliarde euro in primele sase luni din acest an, cu 10% mai mult decat in urma cu un an, desi criza s-a este din ce in ce mai pregnanta in Spania si Italia, destinatiile lor principale. Practic, banii transferati de "stranieri" catre cei de acasa sunt la maximul ultimilor trei ani, depasind cu 5,5% si sumele din primul semestru din 2010, cand s-au cifrat la 1,73 miliarde euro. Cel mai mic nivel al transferurilor semestriale ale munictorilor romani de afara s-a inregistrat anul trecut - 1,66 miliarde euro. In acest an de criza prelungita in zona euro, Romania trebuia sa se bazeze in principal pe banii gratis de la Uniunea Europeana, insa absorbtia lasa in continuare de dorit, situandu-se pe primele sase luni la doar 1,32 miliarde euro (cu tot cu prefinantari), in conditiile in care sunt din ce in ce mai multe proiecte incepute, iar tinta pentru acest an este de 6 miliarde euro, scrie Capital.ro
Potrivit datelor BNR, lucratorii romani din strainatate au trimis in tara 1,83 miliarde euro in primele sase luni din acest an, cu 10% mai mult decat in urma cu un an, desi criza s-a este din ce in ce mai pregnanta in Spania si Italia, destinatiile lor principale. Practic, banii transferati de "stranieri" catre cei de acasa sunt la maximul ultimilor trei ani, depasind cu 5,5% si sumele din primul semestru din 2010, cand s-au cifrat la 1,73 miliarde euro. Cel mai mic nivel al transferurilor semestriale ale munictorilor romani de afara s-a inregistrat anul trecut - 1,66 miliarde euro. In acest an de criza prelungita in zona euro, Romania trebuia sa se bazeze in principal pe banii gratis de la Uniunea Europeana, insa absorbtia lasa in continuare de dorit, situandu-se pe primele sase luni la doar 1,32 miliarde euro (cu tot cu prefinantari), in conditiile in care sunt din ce in ce mai multe proiecte incepute, iar tinta pentru acest an este de 6 miliarde euro, scrie Capital.ro
joi, 16 august 2012
Fondul Monetar International si-a revizuit in scadere prognoza de crestere pentru economia Romaniei, la 0,9% din PIB in acest an, usor sub prognoza Guvernului de 1,2%. Recuperarea ar trebui sa inceapa din 2013, potrivit declaratiilor facute de seful misiunii FMI in Romania, Erik de Vrijer ....De asemenea, FMI prevede ca activitatea economica sa ramana sub potential pe termenul apropiat.....Recent, Guvernul a anuntat revizuirea in jos a cifrei de crestere a PIB pentru acest an, de la 1,5% la 1,2% din PIB, dupa ce la inceputul anului estimarea era de 1,8-2,3% din PIB."FMI este in aceeasi nota din 2009 si pana azi. Ca si anul trecut, a inceput cu o prognoza foarte optimista si apoi a fost lovit de realitate si si-a ajustat estimarile. Prognoza FMI nu are nicio legatura cu realitatea, iar marja de eroare in cazul estimarilor FMI este de obicei de 3%", a declarat, pentru Wall-Street.ro, analistul economic Florin Citu.
El este destul de neincrezator in cifrele anuntate de FMI si Guvern privind cresterea economica, mizand pe o crestere zero sau chiar negativa.
Pe de alta parte, Fondul anunta inceperea recuperarii din 2013, "cu o tendinta de crestere care va ajunge la aproximativ 3% pe termen mediu.
miercuri, 15 august 2012
Cotaţiile petroliere au crescut ieri, pe pieţele externe, inves-titorii temându-se că amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va genera întreruperea livrărilor de profil din această regiune, care asigură aproape o treime din producţia mondială de ţiţei. Amintim că, duminică, Armata israeliană a anunţat lansarea unui test la nivel naţional privind un sis-tem de alertare prin mesaje scrise scurte pe telefon, destinate să prevină populaţia civilă în caz de atac cu rachete. Mesajele scurte, scrise în ebraică, arabă, engleză şi rusă, sunt trimise pe telefoanele mobile personale ale locuitorilor diferitelor regiuni, inclusiv în Ierusalim, Tel Aviv şi Hai-fa. Începând de joi, sistemul va fi tes-tat la nivelul întregii ţări.
Potrivit presei străine, acest exerciţiu vrea să pregătească apărarea populaţiei civile de eventuale tiruri cu rachete sau mortiere lansate de către Iran, care ar putea să urmeze unui atac israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.
Pe de altă parte, preşedintele Egiptului, Mohamed Mursi (susţinut de Frăţia Musulmană), a ordonat pensionarea a doi generali de top ai ţării: Mohamed Hussein Tantawi, ministrul Apărării, şi şeful Statului Major, Sami Enan. În condiţiile date, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în august a crescut cu 72 de cenţi (0,7%) la ora 10.00 la New York Mercantile Exchange, ajungând la 93,59 dolari/baril. Pe piaţa americană, preţul ţiţeiului este, în prezent, cu 20% mai mare faţă de nivelul minim al anului, 77,69 dolari/baril, atins la data de 28 iunie. La ICE Futures Europe din Londra, preţul petrolului Brent cu livrare în septembrie a urcat cu 1,43 dolari (1,3%), la 114,38 dolari/baril. (sursa bursa)
marți, 14 august 2012
Scumpiri...la toate cele...
Mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit într-un ritm mai rapid decât alimentele, ambele categorii cu 0,84% de la o lună la alta. Nicio ieftinire nu a fost raportată la niciuna dintre aceste categorii. Astfel, în cazul mărfurilor nealimentar, cel mai mare salt l-a înregistrat energia electrică, unde preţul a crescut cu 5,38%, urmată de ţigări, preţul cărora a urcat cu 1,21%.La capitolul servicii, cele mai sensibile creşteri de preţuri s-au înregistrat la transportul aerian (1,96%), telefon (1,96%) şi la serviciile de apă, canal şi salubritate (0,95%).
Inflaţia totală în luna iulie faţă de luna anterioară a fost de 0,59%. De la începutul anului şi până la finele lunii iulie, preţurile de consum au crescut cu 2,25%, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, inflaţia anuală, cea din luna iulie 2012 comparată cu iulie 2011, a fost de 3%. În cazul alimentelor, scumpirea lunară a fost 0,14%. Cea mai mare creştere de preţuri, de 3,11%, a fost înregistrată la fructele proaspete, urmate de legume şi alte conserve de legume, unde preţurile au crescut, în medie, cu 1,49%. Totodată, o scumpire de 1,43% a fost raportată în cazul ouălor. Pâinea s-a scumpit uşor, cu 0,07%, de la o lună la alta, uleiul cu 0,2%, carnea de porc cu 0,33%, iar băuturile alcoolice cu 0,1%.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
