Germania începe să pună presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE) pentru sterilizarea lichidităţilor suplimentare introduse în sistemul financiar în contextul crizei datoriilor din zona euro, ca urmare a încrederii Berlinului că Europa a depăşit faza acută a crizei, potrivit Bloomberg Un important aliat din Parlamentul german al cancelarului Angela Merkel a cerut ca BCE să revină rapid la misiunea de combatere a inflaţiei şi de asigurare a stabilităţii monedei euro. "Sper ca BCE să-şi recunoască limitele şi să retragă mai târziu banii", a afirmatVolker Kauder, şeful grupului parlamentar al alianţei Partidului Creştin Democrat - Uniunea Social Creştină Bavareză. Avertismentul lui Kauder vine după declaraţii similare ale cancelarului Merkel la summit-ul liderilor europeni de la începutul lunii martie. Răspunzând unei critici din partea Braziliei privind un "tsunami de bani ieftini" pe pieţele globale, Merkel a afirmat, într-o conferinţă de presă, că este încrezătoare că BCE a încheiat programul de împrumuturi nelimitate cu scadenţă la trei ani. Merkel a dat asigurări că BCE nu va mai repeta astfel de măsuri. Prin programul de împrumuturi pe trei ani pentru bănci, BCE a introdus în sistemul financiar lichidităţi de peste 1.000 de miliarde de euro.

În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele

Portugalia va fi următorul stat după Grecia care va restructura datoriile şi va fi nevoit, la fel ca statul elen, să părăsească zona euro, a declarat economistul Nouriel Roubini pentru postul american CNBC - Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini. Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este "pe ansamblu pozitivă", afirmă Roubini. Situaţia din Grecia este însă în continuare dificilă. Cu un şomaj de 22% şi jumătate din tineri fără loc de muncă, săderile economice devin severe. "Ţara este încă insolvabilă", afirmă economistul. "Grecia va fi prima ţară din zona euro care va părăsi uniunea monetară, nu în acest an, dar poate pe parcursul anului următor", a spus el.

Agenţia de rating Moody's a anunţat că menţine nota 'C' atribuită Greciei, cea mai scăzută de pe scara sa, considerând că această ţară se află în incapacitate de plată a datoriei sale, transmite AFP. 'Potrivit definiţiilor Moody's, acest schimb de obligaţiuni reprezintă un 'schimb forţat' şi deci un faliment al datoriei', se arată într-un comunicat al agenţiei. Guvernul grec a făcut cunoscut că 85,8% din deţinătorii privaţi de obligaţiuni au acceptat vineri schimbul de bonduri. Autorităţile elene aveau nevoie de un grad de participare de 75% pentru a putea demara tranzacţia. De asemenea, Atena a adăugat că la final rata de participare ar putea să ajungă la 95,7%, prin utilizarea clauzelor de acţiune colectivă care obligă deţinătorii de obligaţiuni să accepte termenii schimbului. Fitch Ratings a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, de la 'C' la 'RD' (Restricted Default - intrare restricţionată în incapacitate de plată), în urma confirmării de către guvernul elen şi oficiali ai zonei euro a faptului că schimbul de obligaţiuni suverane elene va continua.

Pe banii cui? Pai ai firmelor private, desigur: de aceea in toata Uniunea Europeana taxele au sărit pana la cer.

Serviciul Român de Informaţii a transmis, numai anul trecut, 1.383 de informări către Ministerul Public, acestea ajutând la realizarea unor anchete care vizau evaziunea fiscală sau combaterea corupţiei, "zone aparent inabordabile în trecut", a declarat joi, la bilanţul Parchetului General, şeful SRI, George Maior. Maior a amintit că a preluat mandatul la doar o zi după ce Codruţa Kovesi a preluat, la rândul ei, mandatul de la Ministerul Public şi a precizat că în acel moment existau foarte puţine informări către Ministerul Public. "Când am preluat mandatul, existau foarte puţine informări transmise Ministerului Public în legătură cu diversele zone de activitate: evaziune fiscală, criminalitate financiară, combaterea corupţiei. Aproape că nici nu existau. Era o situaţie pe care am constatat-o la preluarea acestei poziţii. S-au îmbunătăţit parametrii de colaborare an de an, s-au obţinut rezultate bune, chiar foarte bune. Numai anul trecut SRI a transmis MP 1.383 de informări pe toate aceste dimensiuni", a spus George Maior. El a precizat că 450 de informări au fost transmise către DIICOT, iar 705 către DNA, toate ducând la realizarea unor anchete care au vizat zone aparent inabordabile în trecut. "Ştiu ce înseamnă acest lucru şi din punct de vedere profesional şi din punct de vedere al curajului conducătorilor instituţiilor de a aborda aceste subiecte. Îi felicit pentru acest curaj şi pentru profesionalismul de care au dat dovadă", a mai spus Maior.

Rezervele de aur ale României au fost la sfârşitul lunii februarie de 103,7 tone, valoarea acestora fiind estimată de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,435 miliarde de euro. Astfel, rezervele de aur reprezintă circa 13,2% din totalul rezervelor internaţionale ale României, estimate de BNR la nivelul de 33.387 de milioane de euro, potrivit celor mai recente date. Rezervele de aur ale României sunt de 78 de ori mai reduse decât cele ale SUA, stat care ocupă primul loc în clasamentul Business Insider.

4 milioane de kilometri pătrați, 500 de milioane de oameni, 16.242 de miliarde de dolari anual.

Niciodată in istorie, vreun stat cu suprafața si populația Uniunii Europene nu a dispărut atât de repede. UE este mai mare decât Imperiul Roman: dar Roma a rezistat 1400 de ani. Uniunea Europeana doar…20 ani. E cel mai mare eșec politic din toate timpurile.

Ce dovada mai buna decât asta, ca Europa sociala a fost un vis stupid, ca protecția sociala este o otrava pentru orice stat si ca socialiștii sunt niște nebuni periculoși care trebuie eliminați cat mai rapid?

Farsa numita Grecia - UE, cea mai corupta clica de delapidatori

Angajaţii partidului socialist grec, membru al coaliţiei aflate la putere, au ocupat miercuri, pentru scurt timp, sediul mişcării pentru a protesta faţă de neplata salariilor timp de mai multe luni, o consecinţă a situaţiei financiare dezastruoase a Pasok, relatează AFP.Ocuparea "simbolică" a durat aproximativ trei sferturi de oră, timp în care intrarea în sediul Pasok, situat în centrul Atenei, a fost blocată, potrivit agenţiei Ana (semioficială)Salariaţii protestează faţă de faptul că nu au fost plătiţi în primele trei luni, din cauza "îngheţării subvenţiilor de stat pentru partidele politice", potrivit Ana. Pasok formează, împreună cu partidul conservator Noua Democraţie, coaliţia guvernamentală, aflată la putere în Grecia din noiembrie 2011 sub conducerea premierului Lucas Papademos. Cele două mari partide care domină viaţa politică greacă de aproape patru ani, se află într-o situaţie financiară critică din cauza datoriilor. Potrivit datelor publicate la sfârşitul lui 2011, Noua Democraţie datorează aproximativ 128 de milioane de euro băncilor, în timp ce datoria Pasok este de 115 milioane de euro. Aceste împrumuturi au fost garante prin ipotecile pe subvenţiile statului pentru partide pe anul următor, a dezvăluit presa greacă în urmă cu câteva luni, determinând o anchetă judiciară.

APROAPE DE CASA INSA...De-a lungul crizei, mulţi analişti au criticat BNR pentru faptul că a crescut dobânda cheie la un nivel ridicat, ceea ce nu a dat economiei posiblitatea de a mai lua credite, costul acestora devenind prohibitiv.

Potrivit unor date prezentate de Florin Cîţu, economist independent, din 2008 până în 2011 masa monetară M1 a scăzut într-un ritm care s-a suprapus peste cel al diminuării PIB.
Dobânzile ridicate încurajează economisirea şi descurajează creditarea, ceea ce conduce la restrângerea masei monetare. În lipsa unor presiuni inflaţioniste evidente, BNR a majorat dobânda cheie cu circa 50% între decembrie 2007 şi august 2008. "Ce vedea BNR în 2008? BNR vedea un trend descrescător al inflaţiei, inflaţie în ţintă. Totuşi, politica monetară a fost restrictivă", a spus economistul. În decembrie 2007, rata dobânzii cheie era de 7,5% pe an, iar în august 2008 nivelul crescuse la 10,25%. Politica monetară era restrictivă, iar BNR cerea ca şi politica fiscală să fie restrictivă, a mai spus Cîţu. "Ca urmare a politicii BNR, dobânzile la credite au crescut şi chiar şi în 2011 dobânzile reale sunt încă pozitive, ceea ce nu este bine pentru creşterea economică", consideră economistul. Una din preocupările centrale ale BNR în criză a fost stabilitatea financiară. Banca a intervenit puternic pe piaţa monetară direct sau prin intermediul reglementărilor pentru a stopa deprecierea leului. "BNR ar fi putut face însă sterilizări şi fără a afecta masa monetară",a spus Cîţu. În replică, Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a atras atenţia că scăderea masei monetare nu a avut drept cauză doar politica BNR. M1, indicatorul luat în calcul de Florin Cîţu, cuprinde monedele, bancnotele şi depozitele la vedere, or companiile au umblat în primă instanţă la depozite, pentru a îşi satisface necesarul de lichiditate în criză. În plus, a atras atenţia viceguvernatorul, creşterile de dobânzi la credite au fost cauzate şi de riscul mare asociat de investitori pieţei locale. Costul riscului de ţară pentru România ajunsese în 2009 la 750 de puncte de bază.

Va rog nu ezitati sa imi transmiteti intrebarile dumneavoastra, daca este cazul, sau sa solicitati mai multe informatii privind aceasta proprietate

În 2007, când a aderat la Uniunea Europeană, România a primit 35 de locuri în Parlamentul European. Între timp, numărul de europarlamentari alocați fiecărei țări a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, așa că după alegerile din 2009 am trimis la Strasbourg 33 de deputați. Oficial, la scrutinul din 2014 ar trebui să votăm tot pentru 33 de eurodeputați. Însă există voci, mai ales în rândul reprezentanților statelor cu populație în creștere, care susțin că modul de reprezentare în PE trebuie schimbat regulat, în funcție de datele demografice. În cazul în care o astfel de inițiativă va avea succes, este posibil să pierdem trei sau patru mandate.... Conform datelor Institutului Național de Statistică, la 1 iulie 2011 populația României era de 21,354 milioane. Câteva luni mai târziu, la sfârșitul lui octombrie, recenzorii numărau doar 19,042 milioane de locuitori stabili. Cu 11% mai puțini decât se credea. Și în alte state din regiune recensămintele de anul trecut au descoperit diferențe destul de mari între populația oficială și cea reală (în Estonia, de pildă, lipsesc 140.000 de locuitori, adică peste 7% din total).,,, Dacă socotelile de astă-toamnă au fost corecte, avem și unele motive de bucurie. De pildă, înseamnă că suntem mai productivi decât credeam și că avem un PIB per capita semnificativ mai mare (6.785 de euro în loc de 6.050 de euro în 2011, de pildă). Ceea ce, din păcate, nu reușește să ne salte de pe locul 26 în UE, dar ne apropie un pic de următoarele clasate (statele baltice). Sau înseamnă că 19 milioane de români au reușit să exporte în 2011 mărfuri în valoare de 62 de miliarde de dolari (cele 23 de milioane din 1989 vindeau peste hotare produse doar de 6 miliarde de dolari)....sursa: capital