duminică, 22 noiembrie 2015

Scandalul de spionaj din Germania se extinde. După ce în presă au apărut informații conform cărora Serviciul German de Informații Externe (BND) l-a interceptat pe ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, președintele Francois Hollande cere explicații.  “Cerem să ne fie comunicate toate informațiile. Nu pot exista practici de acest tip între aliați. Știu că Angela Merkel va face totul pentru a ne explica exact circumstanțele”, a declarat președintele Franței, scrie Le Figaro.
Holland a mai spus că știa de practicile Serviciului Secret Al Germaniei, dar, spune acesta, “mi s-a spus că aceste practice au încetat total”.  “Doresc să se mai verifice”, a spus răspicat Francois Hollande.  Serviciul German de Informații Externe este acuzat și de alte interceptări. Printre numele vehiculate amintim: UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății, postul de radio Voice of America, Curtea de justiție de la Haga.

sâmbătă, 21 noiembrie 2015

Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să reducă sau să încheie programul de relaxare cantitativă mai devreme decât a planificat, întrucât guvernele nu pot să compenseze singure efectele politicii monetare a instituţiei, potrivit consilierilor economici ai cancelarului german Angela Merkel. "Dobânzile scăzute reprezintă riscuri pentru stabilitatea financiară şi erodează modelele de business ale băncilor şi asigurătorilor, pe termen mediu. Aceste probleme nu pot fi rezolvate doar prin reglementări macro-prudenţiale", potrivit raportului anual publicat ieri de comisia de consilieri, formată din cinci economişti. Aceştia estimează că economia Germaniei, cea mai mare din Europa, va avea o creştere de 1,7% în acest an şi de 1,6% în 2016.  Programul BCE de relaxare cantitativă (achiziţii de obligaţiuni) a generat un nivel extrem de scăzut al dobânzilor, pentru toate maturităţile.
"BCE ar trebui să reducă expansiunea activelor instituţiei sau chiar să încheie programul mai repede decât a planificat", atrage atenţia raportul. Amintim că BCE vrea ca achiziţiile de active, în sumă de 1.100 de miliarde de euro (lansate în martie 2015), să se încheie cel mai devreme în septembrie 2016.

vineri, 20 noiembrie 2015

Yesss....vrem afara din UE !!!!!

Parlamentul regional din Catalonia a votat, luni noiembrie  09 2015 , o rezoluție pentru începeterea procesului de separare de Spania.  Guvernul central de la Madrid a promis că va bloca foaia de parcurs spre independență.  Declarația de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independență speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania și la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susținerea majorității legislativului regional.  72 de deputați (din 135) au adoptat această rezoluție care lansează un proces ce vizează crearea "unui stat catalan independent care ia forma unei republici", scrie agerpres.  Susținătorii unității Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfășurând drapelurile Spaniei și Cataloniei.  Contribuția Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

joi, 19 noiembrie 2015

SNGN Romgaz (SNG) a înregistrat în trimestrul trei un profit de 975,3 milioane lei, în scădere cu 12,4% faţă de 1,11 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul precedent, arată raportul trimestrial aferent primelor nouă luni. Cifra de afaceri a companiei s-a situat la nivelul de 2,93 miliarde lei, mai mică cu 10,8% faţă de trimestrul trei din 2014, când a fost de peste 3,28 miliarde lei. Veniturile s-au diminuat cu 9,5%, la 3,14 miliarde lei iar cheltuielile au fost mai mici cu 5,7%, la aproape 1,95 milioane lei.  Producţia de gaze naturale a fost asemănătoare cu cea aferentă din T3 2014 (peste 1,35 miliarde mc faţă de 1,36 miliarde mc) iar producţia pe primele nouă luni a fost cu 2,21% mai mică faţă de cea a perioadei similare din 2014 (4,13 miliarde mc faţă de aproape 4,23 miliarde mc). Cheltuielile de exploatare sunt mai mari comparativ cu cele programate, fiind afectate în principal cu ajustarea pentru deprecierea creanţelor comerciale în valoare de 187,9 milioane lei şi cu ajustarea parţială a imobilizărilor necorporale privind lucrările de explorare în Marea Neagră în valoare de 133 milioane lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, performanţele societăţii au fost afectate în principal de diminuarea cu 2,66% a cererii de consum a gazelor naturale pe piaţa din România, arată raportul remis Bursei.

miercuri, 18 noiembrie 2015

“Negocierile cu Marea Britanie, care a prezentat o serie de exigenţe pentru rămânerea în UE, vor fi foarte, foarte dificile”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. “Trebuie să spun că va fi foarte dificil să ajungem la un accord”, a spus preşedintele Consiliului European în cadrul unei conferinţe de presă organizate la finalul summitului UE de la La Valletta. “Este o parte foarte, foarte dificilă”, a subliniat oficialul european. “Vom face tot posibilul împreună cu Comisia Europeană” pentru a derula aceste negocieri, dar “nu există nicio garanţie că vom putea face acest lucru înainte de luna decembrie”. Donald Tusk a adăugat că el însuşi şi Jean-Claude Jucker, preşedinte al Comisiei Europene, s-ar putea implica dacă va fi necesar. Juncker a declarat în Malta că de săptămâna viitoare Executivul comunitar va sonda statele membre în privinţa disponibilităţii lor de a accepta solicitările Marii Britanii. Comisia Europeană a anunţat deja în această săptămână că găseşte “foarte problematice” unele dintre condiţiile puse de prim-ministrul David Cameron pentru a face campanie în favoarea menţinerii ţării sale în UE, în cadrul unui referendum prevăzut să aibă loc până la finalul lui 2017. Cameron a detaliat patru astfel de solicitări. El a cerut ca UE să recunoască că este un club al mai multor monede şi să nu dezavantajeze statele nemembre ale zonei euro în deciziile sale. De asemenea, el cere ca accentul să fie pus pe competitivitatea pieţei unice şi să se simplifice reglementările în vigoare. În plus, Cameron vrea ca ţara să fie scutită de obligaţia de a se îndrepta spre “spre o Uniune tot mai strânsă” şi a făcut apel la o consolidare a puterii parlamentelor naţionale. În final, David Cameron solicită pârghii pentru a putea controla mai bine imigraţia cetăţenilor UE, de exemplu prin suspendarea ajutoarelor sociale timp de patru ani”, mai citim în ft.com

marți, 17 noiembrie 2015

“Tot mai multe ţări europene îşi întăresc frontierele”, titrează The Wall Street Journal.
“Suedia și Slovenia au procedat la un control mai strict al frontierelor lor, în încercarea de a atenua tensiunea cauzată de migranții care îşi fac drum prin sud-vestul Europei spre nordul bogat. Suedia va restabili provizoriu controalele la frontierele sale pentru a face faţă afluxului continuu de migranţi ce "ameninţă ordinea publică" şi complică misiunea serviciilor de imigraţie. "Un număr record de refugiaţi sosesc în Suedia. Oficiul de migraţie este sub presiune. Poliţia estimează că există o ameninţare la adresa ordinii publice", cu sute sau chiar mii de migranţi fără adăpost şi copii neînsoţiţi ce dispar fără să aibă nimeni grijă de ei, a explicat ministrul de Interne, Anders Ygeman. "Vom restabili controalele la frontierele noastre naţionale joi la 12.00 pentru o perioadă de zece zile", a adăugat el. "Semnalul nostru către restul UE este extrem de clar - Suedia este ţara care şi-a asumat cea mai mare responsabilitate pentru criza refugiaţilor", a mai notat ministrul de interne Anders Ygeman într-o conferinţă de presă ţinută de guvernul de centru-stânga. 80.000 de migranţi au sosit în ţara scandinavă din Septembrie, aproape la fel de mulţi ca în întreg anul 2014.”
“Europa încearcă să închidă rutele migranților din Africa și Turcia”, scrie Le Monde.
„Turcia va fi inima unui summit special al Uniunii Europene desfăşurat joi la Malta, privind criza migranților. Această întâlnire informală va avea loc după o reuniune între liderii europeni și africani, de asemenea în domeniul migrației, desfăşurat la Valletta miercuri și joi. Liderii africani au denunţat "două greutăți, două măsuri" în atitudinea Uniunii faţă de migranții care sosesc din Africa faţă de cei care ajung pe teritoriul UE venind din Siria. În Malta, Uniunea ar trebui să anunțe un Fond de urgenţă pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro, o sumă relativ modestă, inclusiv în proiecte cum ar fi consolidarea controalelor la frontieră.”