Europa are nevoie de un nou sistem pentru solicitanții de azil, față de actualele reguli, cunoscute ca Regulamentul Dublin, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, relatează Reuters. Aflată la Bremerhaven, oraș din landul Bremen, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile de luna viitoare din regiune, Angela Merkel a declarat că orice sistem pentru repartizarea refugiaților ar trebui să țină cont de dimensiunea țărilor, precum și de puterea lor economică.   Cancelarul german a anunțat, joi seara, că Uniunea Europeană va tripla fondurile destinate patrulării maritime în Mediterană, într-o declarație făcută după o reuniune extraordinară a Consiliului European pe tema crizei provocate de creșterea masivă a numărului de imigranți ilegali dinspre nordul Africii. Astfel, operațiunea de supraveghere și salvare maritimă Triton va avea un buget anual de 120 de milioane de euro, față de 36 de milioane de euro în prezent.  Peste 25.000 de refugiați au ajuns în Italia de la începutul acestui an traversând Marea Mediterană, flux ce s-a intensificat în ultimele zile ca urmare a vremii favorabile. Potrivit unui raport difuzat miercuri de organizația Amnesty International, din 23 de refugiați care se aventurează într-o astfel de călătorie, unul își pierde viața în urma naufragierii ambarcațiunilor folosite de traficanți.

În toamna anului 2011, US Secret Service a orchestrat un flagrant. Ținta a fost un vietnamez pe nume Hieu Minh Ngo. Anchetatorii suspectau că acesta este un hoț de mare anvergură care a vândut pachete de date cunoscute sub numele de "fullz", fiecare incluzând de obicei numele unei persoane, data nașterii, numele de fată al mamei, numărul Social Security, adresa de e-mail si parola. Infractorii puteau cumpăra „fullz” de la Ngo pentru mai putin de opt cenți și apoi le utilizau pentru a deschide carduri de credit, pentru a lua credite sau pentru a crea fișiere pentru rambursări ilegale de taxe. Cei certaţi cu legea ii puteau plăti vietnamezului pentru accesul la o bază de date vastă, conţinând cazierul personal ale oamenilor.   Ca parte a operațiunii, un agent al Secret Service a încercat să cumpere identitatea a sute de cetățeni americani. În astfel de tranzacții ilegale, fie ele cu droguri, arme sau identități furate, identificarea unui sistem de plată în care ambele părţi să aibă încredere poate fi dificilă. Tranzacţiile cash sunt considerate cele mai sigure, pentru că nu lasă nicio urmă. Dar predarea unei serviete umplute cu bani nu este o opțiune în cazul în care cei implicaţi se află în părți opuse ale planetei. Atunci, vietnamezul Ngo a sugerat o alternativă: într-un e-mail adresat agentului, el a oferit instrucțiuni simple: "Vă rugăm să viraţi banii spre contul nostru LR: U8109093"    Codul de opt cifre s-a dovedit a fi numărul de cont al lui Ngo. Iar LR vine de la Liberty Reserve, o monedă digitală oarecum similară cu Bitcoin. Utilizatorii pot cumpăra LR pentru 1 dolar bucata și să o utilizeze pentru a plăti pe oricine altcineva care are un cont Liberty Reserve. Liberty Reserve putea de asemenea stoca banii în sistem. Acesta a fost, de fapt, o bancă, o monedă digitală, precum și o metodă de plată. Pentru infractori precum Ngo, cererea de a lucra cu LR reprezintă anonimatul. Pentru că băncile tradiționale cer să se asigure cel puțin o formă oficială de identificare, Liberty Reserve nu verifică identitatea utilizatorilor. Tot ceea ce trebuia să ai era o adresă de e-mail.

Grevă generală pe 30 aprilie

BUCURESTI - 30.000 de funcţionari publici vor intra în grevă generală pe 30 aprilie, a anunţat Valer Suciu, președintele Federației Sindicatelor din Administrație.  Funcţionarii sunt nemulţumiţi de salrii şi cer majorarea acestora cel puțiun la nivelul celor din învâțământ, și bonuri de masă, asta după ce au renunțat deja la opt revendicări ale salariaților din administrație, transmite B1 TV.  Președintele Federației Sindicatelor din Administrație a spus că a fost chemat la guvern pentru discuții, unde a vorbit cu Rovana Plumb, ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor și cu secretari de stat.  “FNSA organizează, joi, 30 aprilie, la nivel naţional, o grevă generală de o zi în administraţia locală, în primării şi consilii judeţene, ca urmare a nepăsării şi dezinteresului manifestate de către Guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din administraţia publică locală, cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar. Au fost colectate aproape 18.000 de semnături din partea membrilor de sindicat care susţin declanşarea grevei. Activitatea în instituţiile publice va fi întreruptă aproape în totalitate, urmând să asigurăm în ziua grevei generale doar serviciile de decese şi de plată a amenzilor care trebuie achitate în 24 de ore”, a spus Suciu, potrivit mediafax.ro.

2015, anul in care se cern rafinariile din Romania. Inceputul anului nu a fost tocmai fericit daca ne raportam la informatiile referitoare la una dintre cele mai vechi industrii din tara noastra - rafinarea titeiului. Sute sau chiar mii de persoane care au activat in acest sector se vad nevoite sa puna capat carierei de rafinor. Pentru a putea observa impactul major al ultimelor decizii, vom face o trecere in revista a istoriei sectorului de rafinare. Prima inregistrare a productiei petroliere din lume dateaza din 1857, an in care la Rafov, langa Ploiesti, a fost construita prima rafinarie din Romania. Anterior acestui an, au existat diverse instalatii de prelucrare a titeiului in Bacau, dar acestea erau simple ateliere mestesugaresti, care foloseau pentru rafinare o metoda asemanatoare obtinerii tuicii in cazanele taranesti. Abia in 1857 fratii Mehedinteanu pun bazele primei rafinarii, utilizand utilaje fabricate in Germania. Din aprilie 1857, Bucurestiul a devenit primul oras din lume iluminat in intregime cu titei distilat. Asa ramane in istoria Romaniei acest an cu cele trei recorduri: prima productie de titei inregistrata oficial (275 tone de titei brut), prima rafinarie din lume si primul oras iluminat cu petrol distilat. In urmatorii ani au fost deschise mai multe rafinarii, care exista si astazi Steaua Romana (1897) si Vega Ploiesti (1905)

În ultimii doi ani, au fost retrase circa 120 de miliarde euro din băncile greceşti, din cele 260 de miliarde rămânând circa 140 de miliarde euro. În ultimele luni, s-au accelerat aceste retrageri de bani, ajungându-se la câteva zeci de milioane pe lună.   În ultima perioadă, grecii au adoptat mai multe măsuri pentru izolarea, pe cât posibil, a sistemului financiar, pentru ca statul să fie cât mai puţin dependent de ceea ce s-ar putea întâmpla, în condiţiile în care, în lipsa unui acord de finanţare între Grecia şi instituţiile financiare internaţionale, băncile ar fi primele afectate, ne-a explicat Aurelian Dochia, adăugând: "Acestea (n.r. instituţiile bancare) nu vor mai primi finanţare de la banca centrală a Greciei. De multă vreme băncile din Grecia trăiesc pe perfuzie cu bani de la banca centrală, care le-a finanţat cu resurse de la Uniunea Europeană. În momentul în care nu va mai exista un acord între Grecia şi organizaţiile internaţionale, cel mai probabil că BCE nu va mai finanţa banca Greciei, care, la rândul său, va opri infuziile către băncile comerciale, acestea din urmă ajungând într-o incapacitate de plată imediată, nemaiputând să dea bani nimănui".  Decizia guvernului grec prin care prevede ca administraţiile locale să-şi transfere depozitele de la băncile comerciale la banca centrală "nu numai că ridică probleme de legalitate şi constituţionalitate, ci şi o problemă de morală", a declarat George Papanikolaou, primar al Glyfada, a treia cea mai mare municipalitate ca mărime din regiunea metropolitană Attica, după Atena şi Pireu, potrivit presei externe.  Glyfada are aproximativ 16 milioane de euro în rezerve de numerar, potrivit oficialului. Decizia este inacceptabilă, adaugă Giorgos Patoulis, preşedintele Uniunii Centrale a Municipalităţilor şi Comunităţilor din Grecia, care a subliniat că "niciun guvern de până acum nu a îndrăznit să se atingă de banii municipalităţilor". 

                                                                                                                                                 

„Va puteti imagina ca angajati ai serviciilor secrete scriu texte in redactii, care apar apoi ca articole semnate de jurnalisti cunoscuti? Stiti care jurnalisti au fost unsi si caror mass-media apartin ei? Aveti habar despre cum se acorda renumitele premii pentru jurnalism?“ Acestor intrebari si multor altele despre manipularea prin presa incearca Udo Ulfkotte sa le dea raspuns, „iluminandu-si“ cititorii asupra meandrelor unei bresle considerate a patra putere in stat. Ca lucrurile nu stau tocmai drept si intotdeauna „pe bune“, ca mass-media a renuntat in parte la functia ei critica si de control, jurnalistul german argumenteaza si demonstreaza cu diverse dovezi. O face pe parcursul a trei sute de pagini ale unei carti non-fiction care a aparut la finele anului trecut in Germania si care este deja un bestseller ajuns la al cincilea tiraj. „Jurnalisti cumparati – cum politicienii, serviciile secrete si marii finantisti ai Germaniei influenteaza mass-media“ a aparut la editura Kopp Verlag din Rottenburg in septembrie 2014 in varianta tiparita, de e-book si audio-book. In doua saptamani a ajuns in top ten al vanzarilor pe Amazon si figureaza in lista de bestseller la categoria non-fiction intocmita de Spiegel (momentan pe locul al saselea).