luni, 31 octombrie 2011

Banca Naţională a României va înfiinţa un nou tip de instituţie financiară care sa preia bancile in dificultate - "banca-punte". Aşa-numita "bridge bank" va fi constituită de către Fondul de Garantare a Depozitelor. Fondul va împuternici noua instituţie să preia o instituţie de credit cu probleme grave de solvabilitate şi lichiditate. Criteriile pe baza cărora va avea loc o asemenea preluare, respectiv dacă noul mecanism de salvare a unei bănci va fi valabil pentru orice instituţie de credit, vor trebui stabilite. Autoritatile romane au stabilit impreuna cu mai marii Fondului Monetar Internaţional că, până la sfârşitul lunii octombrie, va reglementa funcţionarea instituţiei de tipul "bridge bank" pentru extinderea gamei de instrumente care să permită intervenţii rapide în sistem pentru păstrarea stabilităţii financiare in generale. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale trebuia să discute vineri aprobarea acestor noi reglementări, iar Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că aceste schimbări vor fi făcute publice în perioada următoare, după avizul final al Consiliului de Administraţie al institutiei centrale.

duminică, 30 octombrie 2011

Micile afaceri din țara noastră sunt susținute cu fonduri europene pentru a-și crește competitivitatea, astfel încât să-și poată exporta producția. Participarea la târguri și expoziții și publicitatea în spațiul virtual sunt două dintre modalitățile de promovare a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt finanțate prin acest apel de proiecte. Valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil este de 840.000 de lei (echivalentul a 200.000 de euro) pe proiect, dar nu mai mult de 20% din valoarea cifrei de afaceri anuale înregistrate în ultimul exerciţiu financiar încheiat de către societatea care solicită finanțarea. În ceea ce privește intensitatea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat, aceasta este de 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici și de 60% pentru întreprinderile mijlocii. Pot solicita și obține finanțare nerambursabilă doar companiile care au obținut profit sau profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar, înainte de data depunerii cererii de finanțare. De asemenea, reprezentantul legal al societății trebuie să nu fi suferit condamnări definitive din motive profesionale sau să fi fost implicat în cazuri de corupție sau fraudă.
ACTE NECESARE : Cererea de finanțare, inclusiv docu­men­tația de preț care a stat la baza fundamentării bugetului proiectului; Hotărârea AGA/CA de aprobare a proiectului și a tuturor cheltuielilor legate de proiect; Bilanțul contabil pe 2010, inclusiv contul de profit și pierdere; CV-urile echipei care asigură managementul proiectului; Certificatul constatator în original, emis cu 60 de zile anterior datei depunerii pro­iectului; Scrisoarea de confort angajantă sau extras de cont de depozit; Declarația pe propria răspundere că societatea nu se află în dificultate; Declarația de eligibilitate și cea de anga­jament (de finanțare a cheltuielilor neeligibile și a cofinanțării).
IMM ROMANIA - Micile afaceri din țara noastră sunt susținute cu fonduri europene pentru a-și crește competitivitatea, astfel încât să-și poată exporta producția. Participarea la târguri și expoziții și publicitatea în spațiul virtual sunt două dintre modalitățile de promovare a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt finanțate prin acest apel de proiecte. Valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil este de 840.000 de lei (echivalentul a 200.000 de euro) pe proiect, dar nu mai mult de 20% din valoarea cifrei de afaceri anuale înregistrate în ultimul exerciţiu financiar încheiat de către societatea care solicită finanțarea. În ceea ce privește intensitatea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat, aceasta este de 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici și de 60% pentru întreprinderile mijlocii.

vineri, 28 octombrie 2011

Guvernul a alocat 314,7 milioane de lei pentru aproximativ 30 de unităţi ale administraţiei locale, pentru a-şi plăti obligaţiile către furnizorii de energie termică, potrivit unei hotărâri publicate joi în Monitorul Oficial. Prin actul normativ adoptat în şedinţa de miercuri, cea mai mare sumă, 41,16 milioane de lei, o primeşte Primăria Municipiului Arad, condusă de democrat-liberalul Gheorghe Falcă. Aproximativ 37,1 milioane de lei ajung la Primăria generală a Municipiului Bucureşti, unde primar este independentul Sorin Oprescu, care va fi susţinut de USL la alegerile locale din 2012. Al treilea sprijin guvernamental ca valoare, 32 de milioane de lei, este acordat Primăriei Muncipiului Oradea, condusă de liberalul Ilie Bolojan, iar pe locul al patrulea vine Primăria Constanţa, condusă de social-democratul Radu Mazăre, unde ajung 31 de milioane de lei pentru datoriile la termoficare.

Giorgios Papandreou: "Pentru Grecia incepe o noua era dupa acordul de la Bruxelles" - Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat, joi, ca pentru Grecia a inceput "o noua era", dupa summitul european de la Bruxelles, in cursul caruia creditorii tarii au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor, relateaza AFP. "O noua epoca, o noua era se deschide pentru Grecia", a spus el, la incheierea summitului. Papandreou a vorbit despre "un nou inceput" pentru tara sa, posibil datorita reducerii datoriei elene decisa de liderii europeni dupa negocieri cu bancile.

marți, 25 octombrie 2011

Guvernul francez a redus la jumatate lista meseriilor pentru care pot candida rezidentii straini din afara Uniunii Europene ce pot imigra legal in Franta pentru a ocupa locuri de munca pentru care se gasesc greu candidati pe piata muncii clasica, relateaza AFP. Restrictiile vor afecta, insa, si romanii care vor sa se lucreze in Franta, in conditiile in care guvernul de la Paris nu a liberalizat complet piata muncii odata cu intrarea Romaniei in UE, iar angajarile se fac doar pe meserii aflate pe lista.Aceasta lista a fost redusa de la 30 la 14 familii de meserii, potrivit unei hotarari a Ministerului Muncii si Internelor, publicata vineri.Noua lista nu se refera la strainii care se afla deja in Franta, nici la cetatenii tarilor cu care Franta a semnat acorduri de gestionare comuna a fluxurilor de imigranti, ca Tunisia sau Senegal. Anual sunt acordate aproximativ 20.000 de vize de lucru, o mare parte fiind schimbari de statut pentru persoanele prezente deja pe teritoriul francez, cum ar fi studentii. In noua lista, meseriile din domeniul constructiilor si lucrarilor publice si din sectorul informatic vor disparea. Reducerea listei de meserii pentru straini se inscrie in cadrul unei politici generale a Guvernului de reducere a fluxului de imigranti, considerata o miza electorala in apropierea alegerilor prezidentiale prevazute pentru primavara lui 2012. Decizia Parisului va afecta si lucratorii romani, in conditiile in care, desi Romania este membru UE, Franta nu a liberalizat total accesul lucratorilor romani si bulgari pe piata muncii.