vineri, 29 aprilie 2011

Post actualizat - Iulie 27..2011 actualizat

Redresarea economiei zonei euro continuă, dar nu se desfăşoară cu fermitate, a declarat marţi Lorenzo Bini Smaghi, membru în Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), într-un interviu acordat CNBC, transmite Reuters. “Economia se redresează, dar nu foarte puternic”, a afirmat oficialul BCE. Întrebat de posibila majorare a ratei dobânzii în zona euro, Bini Smaghi a răspuns: “Vom vedea cum va evolua economia în următoarele luni, nu suntem decişi spre o anume cale”. De asemenea, Bini Smaghi a avertizat că dacă SUA nu vor rezolva problema datoriei, întreaga lume va fi afectată. Oficialul BCE estimează că în 2014 Italia va avea un buget echilibrat şi după aceea rata datoriei ca procent din PIB va scădea. În zona euro, după un avans de 1,7% în 2010, creşterea va încetini la 1,4% în 2011 şi va urca la 2% în 2012, reflectând înăsprirea politicilor fiscale şi dependenta regiunii de creditarea bancară, pentru finanţarea investiţiilor din sectorul privat, conform unui raport publicat recent de Banca Mondială. Luna acesta, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda de referinţă cu un sfert de punct până la nivelul de 1,5%. Decizia era una aşteptată de majoritatea economiştilor în condiţiile în care în ultima lună BCE şi-a înmulţit avertismentele cu privire la evoluţia inflaţiei.


Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media UE, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat de Eurostat. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din UE raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro). În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro). Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).




Ministrul francez de Finanţe, Christine Lagarde, este noul director al FMI, după ce funcţia a rămas vacantă în urma demisiei lui Dominique Strauss-Kahn. Christine Lagarde este prima femeie şef al FMI. Mandatul său este de cinci ani şi va începe la 5 iulie 2011.
Lagarde a scris pe contul de Twitter: "Sunt onorată şi încântată că FMI mi-a acordat poziţia de director". Candidatura ministrului francez a venit pe fondul criticilor vehemente ale marilor economii emergente, care au dorit încetarea dominaţiei europene asupra acestui post. Mai exact, Brazilia, Rusia, China şi Africa de Sud au criticat, iniţial oficialităţile europene pentru că doreau continuarea tradiţiei stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial, conform căreia poziţia de director general al FMI revine în mod automat unui european. Ulterior, China, Rusia şi Brazilia şi-au schimbat poziţia. Acest fapt a determinat decizia finală. Statele emergente invocau că directorul general al FMI ar trebui să fie desemnat în funcţie de competenţă, nu de naţionalitate. Ministrul francez a refuzat să comenteze informaţiile. În timpul turneului internaţional de promovare a candidaturii la şefia Fondului, Christine Lagarde a susţinut că problemele legate de datoriile de stat ar fi o prioritate pentru FMI sub conducerea sa. Dominique Strauss-Kahn, fost ministru de finanţe în Franţa, a demisionat în luna mai din poziţia de director general al FMI, după ce a fost arestat la New York sub acuzaţii de tentativă de viol. FMI şi Banca Mondială au fost create în urma Conferinţei de la Bretton Woods din 1944, unde a fost convenită înţelegerea nescrisă ca şeful Fondului să fie întotdeauna un european, iar preşedintele BM un american.
===================================================
Investitorul miliardar George Soros considera ca o tara va iesi pana la urma din zona euro si a indemnat politicienii sa sa aiba un "plan B" prin care sa previna colapsul economic al Uniunii Europene, relateaza Reuters.
Soros, celebru pentru ca a reusit sa faca 1 miliard de dolari pariind impotriva lirei sterline, nu a dat numele statului care ar putea iesi din zona euro, insa speculatiile in privinta Greciei se intensifica, in conditiile in care politicienii trebuie sa adopte saptamana viitoare masurile dure de austeritate cerute de institutiile financiare internationale in schimbul ajutorului extern de care statul are nevoie pentru a evita falimentul. Miliardarul a reiterat ca moneda euro a avut inca de la inceput un defect fundamental, pentru ca nu a fost sustinuta printr-o uniune politica sau printr-o trezorerie comuna a statelor care au adoptat-o. "Euro nu a avut nicio prevedere pentru corectie. Nu a existat niciun aranjament pentru iesirea unei tari din zona euro, lucru probabil inevitabil in actualele circumstante", a spus el. Desi considera ca "supravietuirea Uniunii Europene este de interes vital pentru toata lumea", Soros a aratat ca UE are nevoie de schimbari structurale pentru a evita un proces de dezintegrare. "Nu exista niciun plan B in acest moment. De aceea autoritatile se conformeaza staus-quo-ului si insista pe pastrarea aranjamentelor existente, in loc sa admita ca exista defecte fundamentale care trebuie corectate".. "Sa admitem ca suntem pe marginea unui colaps economic care incepe, sa zicem, in Grecia, dar se poate raspandi cu usurinta. Sistemul financiar ramane extrem de vulnerabil (...) Suntem la marginea prapastiei si este momentul sa recunoastem ca este nevoie de schimbare", spune Soros. Masurile care ar putea fi adoptate de UE, in viziunea sa, sunt crearea unui buget central european mai amplu, directionarea catre acesta a unei portiuni din veniturile din taxa pe valoare adaugata sau dintr-o taxa speciala asupra tranzactiilor financiare, infiintarea unei institutii europene de garantii pentru banci si triplarea fondului de bailout prin suplimentarea acestuia cu venituri din taxe.

Inflatia din zona euro a crescut

Inflatia din zona euro a crescut la 2,8% in luna aprilie, de la 2,7% cat a fost rata in luna martie, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). Cifra comunicata este una estimativa si nu ofera detalii cu privire la preturile care au inregistrat cea mai rapida crestere. Rata inflatiei in zona euro se situeaza peste tinta stabilita de Banca Centrala Europeana (BCE), care vrea sa mentina cresterea preturilor sub, dar in apropiere de doua procente.
Eurostat va da publicitatii pe 31 mai o a doua estimare revizuita.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Parisul si Roma au cerut Bruxellesului sa "examineze posibilitatea de a restabili temporar controlul la frontierele interioare" ale statelor membre, intr-o scrisoare adresata marti Comisiei Europene si Consiliului european, potrivit AFP. Scrisoarea, al carei text a fost distribuit presei cu ocazia summitului franco-italian de la Roma, precizeaza ca aceasta restabilire trebuie avuta in vedere "in caz de dificultati exceptionale in gestionarea frontierelor exterioare comune, in conditii ce vor fi definite". Dupa ce a constatat ca "presiunile la frontierele comune antreneaza consecinte pentru ansamblul statelor membre", Sarkozy si Berlusconi apreciaza ca la consiliul european din iunie "trebuie dat impusul politic ce va permite depasirea obstacolelor pentru a putea lua decizii concrete ca raspuns la dificultatile actuale". "Principala prioritate pentru Uniunea Europeana este sa gaseasca rapid un acord global cu vecinii din sudul Meditaranei", se arata textul citat. Cei doi lideri cer de asemenea ca "mecanisme de solidaritate financiara" in privinta statelor care primesc imigranti trebuie "intarite", apreciind totodata drept "fundamental" ca "UE sa construiasca un regim de azil european comun". Din aceasta perspectiva, "o mai mare convergenta in norme si practici ar trebui sustinuta cat mai curand posibil".Mediafax,Rador,Basa Press,MediaTrust,LiveNews.ro,NewsIn,A.M.Press,AFP,News-AR,Prompt Media,RomNET,ServerPress,Best News,Rompres,Amos

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

INFORMATII FINANCIARE DE UTILITATE Finantari, dobinzi,termeni,programe de finantare

Banca MondGasiti informatii financiare de utilitate la adresa de mai jos: http://www.ghiseulbancar.ro/

Comisia Europeana si FMI ne cer liberalizarea pretului la gaze. Este un subiect care agita spiritele de cateva ori pe an, din 2007 incoace. Mai ales la inceput de an, autoritatile romane anunta timid ca este timpul sa elaboreze un calendar al liberalizarii care sa fie prezentat institutiilor internationale. Insa, din motive sociale sau electorale, autoritatile romane au tot amanat intocmirea unui grafic. Liberalizarea inseamna renuntarea la reglementarea tarifelor si alinierea pretului gazelor din productia interna la nivelul celor din import, ceea ce nu ar fi un motiv de bucurie nici pentru agentii economici, nici pentru consumatorii casnici. S-ar crea un efect de domino, alinierea urmand sa se resimta si in inflatie. Aceasta tema a revenit iar in atentia publica, odata cu vizita delegatiei in tara. Si povestea se repeta, Ministerul Economiei dand asigurari ca va fi facuta o analiza.
Expertul financiar Markus Kerber se teme că dacă Spania va claca, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia şi Irlanda, Europa ar putea ajunge la fundul sacului. Tocmai de aceea, Kerber solicită iniţierea unor discuţii fără menajamente despre viitorul actualei uniuni monetare europene, cu atât mai mult cu cât unii economişti germani vorbesc tot mai des despre posibilitatea ca Berlinul să renunţe la euro şi să revină la marca germană, scrie Deutsche Welle.
Interesant este un raport al Băncii Centrale a Germaniei care arată faptul că există în circualație la ora actuală peste 6 miliarde de mărci germane în bancnote și alte peste 6 miliarde de mărci în monede (echivalentul a 7 miliarde de euro), ceea ce ar însemna că fiecare neamț are, în medie, 160 de mărci germane.

marți, 14 decembrie 2010

Gasiti informatii financiare de utilitate la adresa de mai jos:
http://www.ghiseulbancar.ro/
Banca Mondiala,FMI, Guvern,agenda de business, bugetul de stat, economie, revista presei,romania,antena3.ro,realitatea.net,mediafax,bucuresti,camera de comert